Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Energia, determinarea și pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulți nu le mai dădeau nicio șansă, erau primii care urmau să fie măturați de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele și s-ar fi retras în liniște pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiții susținute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum și o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulți dintre ei s-au ambiționat, au căutat soluții, au strâns din dinți și au reușit.
„Ne-am agățat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin și înțelegere de la proprietarii spațiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înțelegerea părinților, sprijinul lor și păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituțiilor de finanțare care ne-au întins o mână. Am căutat competiții și granturi la care să participăm. Am crezut că putem câștiga o competiție cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minților Creative susținut de Unicredit și am țintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educației din București, care a adunat peste 4.500 de participanți în cinci ani.
Grant de la UniCredit, o finanțare de la Raiffeisen obținută în plină pandemie, susținere din partea Fundației Erste și a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania și ING – așa a reușit Eematico, un mic business din educație să stea în picioare și să aibă pe lista de finanțatori poate mai multe bănci decât reușește să atragă cu business mare.
Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziționat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistența lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajați și maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piața locală.
Cu afaceri de
203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerțului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparație, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate față de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerțului.
Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 față de 2018, iar în ultimul deceniu același indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an și cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc –  90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar și Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care și-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunțat la joburi în multinaționale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajați, dar au știut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nișele pe care reușesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Și ele reușesc să rămână în picioare.
„Viața unui start-up era oricum complicată și înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm și să găsim moduri noi de a face business și de a deservi nișa de piață pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuș pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parțial biodegradabile, din bambus.

Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educației, care a adunat peste 4.500 de participanți în cinci ani

8.000  de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câștigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învățare

“Să nu ne dăm în spate de la greu și să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susținut”

„Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situații limită. Să rămânem atenți și să înțelegem bine ce ni se întâmplă și care erau acele lucruri de care ne puteam agăța. Să vorbim sincer și deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluții împreună. Să fim creativi și să pivotăm rapid atunci când se arată posibilități – în acest mod am reușit să venim cu o soluție online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimiști. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneți. Să credem. Să știm la ce să renunțăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunțat la spațiile în care am ținut cursuri
5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putință să îi ținem cât mai mult, în speranța că poate lucrurile se vor așeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educației, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanți. 
Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educație construit de Ion Neculai împreună cu alți parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfășurare în condițiile în care avea 35 de grupe în școli și grădinițe și încă nouă la centru. Și totuși proiectul a mers înainte, ghidat de ambiția fondatorilor, de copii și părinți care nu au renunțat la cursuri și tabere, dar și de partenerii din mediul de business.
„Ne-am agățat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin și înțelegere de la proprietarii spațiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înțelegerea părinților, sprijinul lor și păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituțiilor de finanțare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiții și granturi la care să participăm. Am crezut că putem câștiga o competiție cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minților Creative susținut de Unicredit și am țintit din prima premiul cel mare.”
Grant de la UniCredit, o finanțare de la Raiffeisen obținută în plină pandemie, susținere din partea Fundației Erste și a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania și ING – așa a reușit Eematico, un mic business din educație să stea în picioare și să aibă pe lista de finanțatori poate mai multe bănci decât reușește să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai și Eematico au făcut pentru Fundația UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură și apoi  16 ateliere online cu 160 de copii din comunitățile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu și să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susținut” – asta a învățat echipa Eematico în cel mai greu an de la înființare.

Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii

Avem norocul să fim într-o nișă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piață premium, am încercat să înțeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce așteaptă ei de la un business mic, așa ca al meu.
„Viața unui start-up era oricum complicată și înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm și să găsim moduri noi de a face business și de a deservi nișa de piață pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuș pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parțial biodegradabile, din bambus.
Ea a lucrat șase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci și-a dezvoltat cunoștințele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
„Avem norocul să fim într-o nișă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piață premium, am încercat să înțeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce așteaptă ei de la un business mic, așa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienților – livrare rapidă, plăți sigure, proceduri de retur ușoare și asistență oricând e nevoie.”
Așa că, pentru a supraviețui, s-a concentrat pe client și pe experiența lui. A adus produse noi în portofoliu, a reușit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi și a continuat să livreze produse calitative.
„De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internațional, cât și în costurile aferente. Așa că am învățat să planific totul mult mai din timp și să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi și comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
În timpul stării de urgență generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit și distribuitor al unor jucării de dentiție din lemn de tei fabricate în România, dar și al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.

Ioana Coca
cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble față de 2018
59
de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizații pentru alte 17 microberării, arată datele Asociației Berarii României
„Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reușit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit și în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurențiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
Povestea microberăriei Oriel Beer din București a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca și asociatul său Laurențiu Mândrilă au descoperit berea artizanală și au încercat să creeze anumite rețete acasă și „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei și prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piață șapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
iar acum este prezent în
37 de localuri din țară și anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble față de 2018.
Cum au supraviețuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online și pentru a livra berea acasă la consumatori.
„Lumea chiar stătea în casă și bea multă bere craft, în timp ce eu și Laurențiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuși, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea și am continuat producția în tot acest timp. Țin minte că stăteam cu declarațiile pe propria răspundere completate zilnic și chiar ne gândeam cum să explicăm poliției când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
1.000 de sticle de bere și durează până după miezul nopții acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puțin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună și cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.

Marius Strãtilã, fondator al Massif Experience, care organizează de câțiva ani tururi ghidate în zonele montane din România

Cu 20% au fost reduse prețurile activităților Massif Experience
„Am crezut că nu o să meargă când am văzut situația, mai ales că eu lucrez cu turiști străini. Teama mea principală a fost că n-o să mai lucrez deloc. Au venit însă turiștii români, cu care a fost mai greu, pentru că nu au cultură sportivă, dar cu ajutorul lor am reușit să supraviețuiesc”, povestește Marius Strătilă.
Ca să ajungă mai repede și mai clar la noul său public, a tradus întregul site în limba română și a ales să scadă prețurile tuturor activităților cu 20%. Nu a renunțat însă la filosofia lui, de a oferi „experiențe faine” în grupuri mici.
„În septembrie îmi fac din nou puțin griji. S-au anunțat noi ajutoare de la guvern, așa că o să aplic pentru ele, să obțin maximum 200.000 de euro nerambursabili. Cu acești bani vreau să construiesc ceva adiacent proiectului meu. Asta înseamnă că, pe lângă echipamentele pe care vreau să le cumpăr, intenționez să fac și un spațiu într-o casă, cu o zonă de închiriat în regim Airbnb, iar jos să am biroul. E un model pe care l-am văzut afară și merge bine. Turiștii poate au nevoie și de cazare și își pot alege echipamentele de la parterul locului în care se cazează”, spune Marius Strătilă.
Tururile pe care le organizează el sunt în munții din jurul Brașovului – Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Tâmpa, Ciucaș și Piatra Mare.

Andreea Madlen Mãrgescu, fondator al brandului de cămăși pictate manual Made with joy in Transilvania

Situația actuală ne dă o lecție, care aparent nu ne este pe plac, dar totuși putem învăța multe.
„Cum spun unii oameni, foarte haioși de altfel, că anul 2020 nu se ia in calcul, că nu trecem acest an în palmaresul de victorii, dar mai ales provocări, eu aș spune că pentru antreprenori gluma asta e mai puțin simpatică. În special pentru antreprenorii proaspeți, dar mai ales pentru aceia ale căror businessuri au fost serios afectate de pandemie. Situația actuală ne dă o lecție, care aparent nu ne este pe plac, dar totuși putem învăța multe. Putem chiar să ne gândim la diversificarea obiectului de activitate, de ce nu, la mutarea afacerii mai mult in online, acolo unde este posibil”, spune Andreea Madlen Mărgescu, fondator al brandului de cămăși pictate manual Made with joy in Transilvania.
În orașul Făgăraș, Andreea Mărgescu, de profesie economist, pictează zi de zi desene și mesaje pe cămăși, iar într-un an și jumătate a realizat peste 300 de modele care au ajuns la cliente din toată țara. Am trecut prin mai multe provocări, dar și schimbări. Inițial, cu materialele pe care le aveam pe stoc am făcut măști, apoi după ce s-a ridicat starea de urgență, lucrurile au revenit încet încet aproape la normal și continuă să existe, suprinzător, o creștere a vânzărilor pe partea de articole vestimentare pictate. Consider că lumea se va îndrepta din ce în ce mai mult către lucruri unicat, făcute cu drag și dedicare”, spune ea.
Tânăra antreprenoare se pregătește de lansarea propriului magazin online, madlen.ro, unde vor fi disponibile o parte dintre produsele create.

Andreea Filip, a creat businessul Studium, un concept de abonament care presupune livrări periodice de flori la ușa clientului

„Primele trei săptămâni de izolare au fost cele mai grele – importurile de specialități au fost aproape oprite și mai totul a înghețat sub umbrela anxietății generale. Însă, din momentul în care ne-a fost clar că vom petrece mult timp acasă și că avem nevoie să facem din casă un acasă, criza s-a transformat într-o oportunitate incredibilă pentru noi. Florile au devenit doza de normalitate”, spune Andreea Filip.

S-a aprovizionat, în proporție de 80%, din producția locală de flori. Tatăl ei, care de obicei o ajută cu livrarea, a rămas acasă, pentru a se proteja. Astfel, preluând responsabilitatea livrărilor directe, Andreea s-a încărcat prin zâmbetele clienților ei.
„Se vedeau prin mască, da. Am dăruit multe buchete bunicilor, ca urmare a unui mesaj postat în social media, în care ne deschideam pro bono spre a duce flori celor rămași singuri, pentru protecția lor.”
Ce își dorește Andreea Filip acum este să ducă povestea Studium către managerii care se gândesc la o redefinire a spațiilor de birouri, a relației angajaților cu revenirea treptată la birouri, cu multe reguli, distanțare și, poate, anxietate.

Lidia Nicolae, creator al brandului Ceramical, un atelier din Siliștea Snagovului unde produce căni, boluri, obiecte de decor

“Suntem foarte atenți la schimbările pe care le percepem din partea publicului, conștientizând că deciziile de achiziție se iau mai greu și timpii de conversie sunt și vor deveni din ce în ce mai lungi”

„Spre norocul nostru, în februarie-martie, când a început pandemia, dirijasem deja businessul spre zona de online și, ca urmare, imediat ce toată lumea a rămas acasă, am concentrat o mare parte din eforturi spre marketing”, își amintește Lidia Nicolae, antreprenoarea din spatele Ceramical.
S-a pomenit, practic, cu o nouă realitate, mai exact cu o supraaglomerare de afaceri care încearcă să acapareze publicul în același timp și același spațiu – virtual. „Dacă la începutul pandemiei ne-am îndreptat atenția spre faptul că oamenii au început să-și îmbunătățească sau să schimbe felul de a trăi, ulterior am înțeles că elementul de încredere în cine suntem și ce facem este determinant pentru a putea supraviețui acestor vremuri.”
Așa că a înțeles că acum trebuie ca ea, împreună cu soțul ei, de asemenea implicat în afacere, să fie dispuși la sacrificii mai mari decât în vremurile obișnuite. Înainte de Ceramical, ea a lucrat ca graphic designer la o companie de marketing research. Este absolventă a Universității de Artă, pe care a absolvit-o în 2010, a făcut și un master în Grafică, apoi și-a continuat și cariera artistică în paralel cu jobul. După ce vremurile se vor liniști, spune Lidia Nicolae, se gândește să deschidă și un punct fizic de vânzare pentru produsele Ceramical.

Adina Humă & Linda Vasilescu, fondatoare ale R-Create, o soluție pentru comercianții online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când își livrează produsele
„Toată perioada pandemiei ne-a surprins în ajunul lansării unui produs pe piață,  deci cu o miză concretă, și a fost un prilej de accelerare a unor procese. În primul rând, ne-am sudat noi ca echipă și am testat, fără niciun training, un mod de lucru foarte agil, înțelegând chiar din prima săptămână că orice am face, nu trebuie să așteptăm să treacă, pentru că va dura. Principalul mod de supraviețuire a fost să ne găsim sursele de informare corecte și să separăm, pe cât posibil, manipularea și confuzia de informația corectă”, spune Adina Humă.
Concret, ideea lor funcționează astfel: atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poți bifa opțiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosință. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier. Parteneriatele lor de până acum au fost cu FAN Courier și Cărturești.
„Ce am învățat în acea perioadă ne ghidează și acum: să găsim soluții concrete, ținând cont de restricțiile exterioare și să integrăm în mod foarte agil feedback-urile clienților, pentru a deveni în mod accelerat competitivi pe o piață în schimbare. Cred că în ADN-ul unui antreprenor este să transforme problema în oportunitate și e un moment de aliniere cu parteneri cu care avem valori comune, pentru a naviga aceste timpuri împreună”, mai spune Adina Humă, una dintre fondatoarele R-Create.
Ea și Linda vor să introducă opțiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopție la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât gențile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

Aaron Balazs, fondator al Bikkla, un centru de închiriere cu biciclete electrice în zona Lacul Roșu

„Practic odată cu ridicarea restricțiilor de părăsire a locuinței a pornit sezonul turistic și am putut să începem și noi activitatea de închirieri de biciclete electrice.”

„Nu a fost nevoie de mare supraviețuire. Practic odată cu ridicarea restricțiilor de părăsire a locuinței a pornit sezonul turistic și am putut să începem și noi activitatea de închirieri de biciclete electrice. Deși turiștii străini aproape că au lipsit, turismul local a înflorit. Am reușit să deschidem un al doilea centru de închirieri în Borsec. Am făcut și unele investiții pe termen lung, suntem în plină restructurare privind prezența online și din octombrie începem recrutarea francizaților pentru sezoanele următoare. Per total suntem sănătoși atât personal cât și privind businessul și ne uităm cu planuri concrete spre viitor”, spune Aaron Balazs, fondator al Bikkla.
Aaron Balazs este absolvent de Arte la Cluj, fost director de creație în București, antreprenor 100% în Gheorgheni (județul Harghita), orașul său natal. Pe pagina sa de Linkedin, Aaron scrie „fondator, CEO și menajeră la Bikkla“ – un proiect născut în 2018 în zona Lacului Roșu, din apropiere de Gheorgheni, un proiect care crește și se dezvoltă în prezent împreună cu un alt antreprenor (Szakacs Botond – Eco Tiny House) franciza Bikkla – căsuța pe roți echipată cu 6, 12 sau 24 de biciclete electrice, gata de închiriat în zone turistice.

Roxana Gordan, produce lumânări sculptate într-un atelier improvizat în curtea casei părinților ei, din Urlați, județul Prahova

„Pe viitor, voi lărgi și mai mult această paletă de produse, rămânând totuși la produse care sunt lucrate manual și pe care le consider speciale.”

„Când a început nebunia, manufacturam în special lumânări sculptate manual, care se pretau pentru evenimente mari, de genul nunților și al botezurilor, precum lumânări de biserică sau mărturii. Așa că, atunci când au început să se anuleze aceste evenimente, am înțeles imediat că firma noastră va avea de suferit. Tocmai de aceea, am adus noi produse în portofoliu: aranjamente din flori de săpun, brățări cu flori naturale uscate prinse în rășină, lumânări din ceară de albine, lumânări de aromaterapie cu fitil de lemn și uleiuri esențiale și niște minunate lustre retro cu sfoară mărinărească și unele colivii de metal”, spune Roxana Gordan.
Aceasta a fost strategia care a făcut ca Sorrisi să nu se ducă în jos din cauza pandemiei, ba chiar dimpotrivă, vânzările au crescut. „Încă suntem pe val, chiar dacă am fi avut toate șansele să fim pe fundul mării. Pe viitor, voi lărgi și mai mult această paletă de produse, rămânând totuși la produse care sunt lucrate manual și pe care le consider speciale. Am încheiat deja colaborări cu alți artizani, pentru niște coliere și brățări din mărgele.”
Roxana se gândește chiar să deschidă un punct de vânzare, când lucrurile se vor stabiliza. „Din păcate, magazinele din Italia și din Franța care cumpărau de la noi sunt închise acum, așa că s-a pierdut puțin acolo. Oricum, atâta timp cât vindem online, cred că vom rămâne în picioare.”

Silvia Buzori, fondatoare a brandului Săpun Natural

“Prezența Săpun Natural este 100% online, exclusiv pe site-ul propriu și pe pagina de Facebook, de aceea mi-a fost ușor să-mi păstrez clienții și în perioada de pandemie, când toată lumea s-a mutat online.”

„Chiar dacă spălatul pe mâini trebuia să fie un obicei normal, realitatea este că în ultimele șase luni am vândut mai multe săpunuri solide și lichide decât am făcut-o în perioade similare din ultimii trei ani. Pun această creștere pe seama conștientizării că, dacă acum trebuie să ne spălăm mai des decât înainte, este indicat să o facem cu produse naturale”, spune Silvia Buzori.
Temerile în privința viitorului au determinat-o să fie mai atentă la investițiile programate și astfel a ales să lanseze mai puține produse noi. Rata de retur a crescut și ea, mai ales în lunile de vară, dar s-a păstrat la un nivel mic.
„Prima jumătate a lunii septembrie a fost una slabă din punct de vedere vânzări, dovadă că oamenii s-au concentrat mai mult decât în alți ani pe începerea școlii și pe cheltuielile aferente. Sper ca finalul de an să fie unul bun, pentru că dacă nouă ne merge bine și clienților noștri le va merge la fel, ceea ce va însemna că această nouă criză s-a terminat.”
Producția pe care o face Silvia Buzori are loc într-un atelier de lângă București, iar gama de produse include, pe lângă săpun, și creme, săpun lichid, șampon, gel de duș, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale.
În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experiență în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate și nuci, fără zahăr, în diferite combinații
„Supraviețuire – asta simțim că se întâmplă în ultimele luni, e greu să ne focusăm pe o creștere, când vedem și simțim ce se întâmplă în piață”, spune Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experiență în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate și nuci, fără zahăr, în diferite combinații.
„Ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult în acea perioadă, și ne ajută în continuare de fapt, este faptul că ne-am focusat pe dezvoltarea de parteneriate cu diverși colaboratori din țară. În continuare simțim că asta e cheia succesului pentru noi și în direcția asta vom continua în viitorul apropiat.”
Incertitudinea care a venit odată cu starea de urgență l-a afectat pe Vlad Farcău, însă încet-încet, chiar și în timpul pandemiei, oamenii au început să se relaxeze și acum poate deja să observe un tipar de creștere pe care vrea să-l mențină.
„Focusul nostru pentru perioada următoare este găsirea de unu-doi parteneri mai mari, care să ne ofere o siguranță prin constanța comenzilor. Predictibilitatea este unul din cele mai importante elemente în această perioadă.”
Un lucru foarte important este de asemenea lărgirea portofoliului de produse, pentru a putea acoperi o piață cât mai largă de clienți.
„Ce este oarecum dezamăgitor pentru mine este faptul că ajutoarele oferite de stat în contextul repornirii economiei pare că nu au fost gândite deloc pentru firme mici, ca noi. În cel mai bun caz, vom putea aplica pentru acele microgranturi de 2.000 de euro”, mai spune Vlad Farcău.

Marieta Kojanov Si Dan Govella, fondatori ai Ralitza, un atelier în care croiesc șepci de diverse tipuri, bretele, cravate, papioane, eșarfe și alte accesorii

„Ne-am dat seama de gravitatea situației și am încercat să ne ținem clienții cât mai conectați la activitatea noastră, prin modele noi, pe care de mult timp îmi doream să le am în colecție, dar nu reușeam”

„Prin colecția de măști asortate cu șapca, ce ne-a adus o frumoasă colaborare cu Londra; am implementat serviciul de restilizare a hainelor; am oferit clienților calitatea de «membru Ralitza» și reduceri de 10% pe viață pentru vânzări mai mari de 750 de lei”, spune Marieta Kojanov.
Au început să posteze testimoniale live ale clienților brandului pe rețelele de socializare și, în general, au ales să fie mult mai activi în Social Media.
Marieta Kojanov a lucrat vreme de 24 de ani în domeniul textilelor, pentru branduri precum Bigotti sau Massini, ca șef de secție în departamentul de confecții, specializându-se în cămăși pentru bărbați. Odată cu Ralitza, a decis să-și pună experiența la bătaie. De la papioane, portofoliul s-a diversificat și cu alte accesorii, precum eșarfe, bretele, batiste. De-a lungul anilor, cei doi antreprenori au investit peste 80.000 de euro.

Alina Mitrică, promovează covoarele românești tradiționale, pe platformele online de socializare, sub umbrela „Made with love”
„Fiind în online și în zona de amenajări de casă, lucrurile au fost ok. Noi suntem orientați către piața externă, iar principala problemă este întârzierea livrărilor, în rest lucrurile merg bine”, spune Alina Mitrică.
De anul trecut, când a creat Made with love, până acum, Alina Mitrică a vândut câteva zeci de covoare, cele mai multe plecând în afara țării. Printre cumpărători se numără atât români stabiliți în străinătate, cât și străini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare vândute de ea se află acum în case din Franța, însă a livrat și în Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.
Pentru a duce tradiția mai departe, ea vrea să pună bazele unui atelier, în localitatea din care provin bunicii ei, Amărăștii de Jos, județul Dolj.

Andra Berilă & Bogdan Crivoi, fondatori ai studioului de animație 2D Skeptic Dog
„Primul nostru gând în luna martie a fost: Sper să primim toți banii pentru ultimele facturi! Apoi am înțeles mai bine ce se întâmplă, a trecut panica de moment și am început să ne gândim la soluții. Primul lucru a fost să începem să lucrăm toți de acasă și să renunțăm la chiria pe care o aveam pentru sediul studioului. Partea bună e că toate cheltuielile erau oricum în funcție de activitate, adică nu aveam prea multe costuri fixe”, spune Andra Berilă.
Au continuat să aibă clienți și să lucreze de acasă, bilanțul contorizând doar câteva proiecte amânate, dar nimic anulat. Din iunie, ritmul de lucru a început treptat să-și revină.
„Iar acum, din septembrie, pare că sunt mai multe proiecte pe animație.”
Totuși, munca din birou era mai relaxantă și mai eficientă, iar atmosfera era în mod cert alta decât cea de lucru din casa fiecăruia. Dar Andra și Bogdan au învățat lecția adaptării și a răbdării, așa că acum se bucură că piața de animație crește și că au de lucru. „Probabil suntem o afacere mică foarte norocoasă”, spune Andra Berilă.

Luiza Apostu, a fondat Rubik School, o școală cu un model de învățare autodirijată cu instrumente agile

“Pandemia pentru noi a venit la pachet cu o curbă mare de învățare în mediul online și întrebarea dacă vom supraviețui. Știam că nu avem de ales decât să ne adaptăm și, fiind o organizație mică, ne-a fost mai ușor să fim agili și să pivotăm un produs nou.”

„În prima zi în care s-a instaurat starea de urgență noi eram deja în online cu copiii, pe o platformă de învățare adaptată nevoilor noastre, cu evenimente de comunitate și cursuri care să aducă cât mai mult din spiritul și cultura spațiului fizic și în online”, își amintește Luiza Apostu.
Jumătate dintre copiii care veneau în offline nu au mai venit și în online, iar la grădiniță au fost nevoiți să renunțe pentru moment. Pentru a fi sustenabili, au creat un produs nou – Rubik Online, o comunitate de învățare agilă în online pentru copiii cu vârste între
6 și 13 ani.
„După șapte luni de Rubik Online, am ajuns la 150 de copii care au trecut prin program, astăzi avem 70 de copii care vin în comunitate zi de zi, 20 de mentori și suntem în creștere. Plănuim să lansăm noi proiecte precum o caravană de tabere urbane în țară, să ne redeschidem spațiul fizic la început de 2021 în funcție de cum va arăta contextul pandemic și să păstrăm acest produs online și pentru viitor.”
Dintre materiile care se predau la Rubik School, fac parte: matematică distractivă, science, citizenship, arte, muzică, dezvoltare socio-emoțională, germană, engleză, modelare 3D, pașaport global – adică geografie. Vârsta minimă a copiilor este de trei ani, existând cursuri adaptate și pentru copii mai mari. Calendarul de cursuri este format tot împreună cu copiii la început de an. Peste 100 de copii au trecut prin Rubik School în primele zece luni de activitate.

Beatrice Pătrascu, fondator al clinicii stomatologice The Gentle Dentist

>650.000 de euro a investit în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist.

„O afacere mică este o afacere în care antreprenorul muncește zi și noapte, drept urmare am muncit și mai mult, nu atât fizic, dar am petrecut foarte mult timp să înteleg cum am putea să supraviețuim”  – așa sintetizează Beatrice Pătrașcu timpul care s-a scurs din martie încoace.
Absolventă a Facultății de Stomatologie din București, ea a investit peste 650.000 de euro în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist. Una dintre clinicile The Gentle Dentist a fost printre puținele care au funcționat în perioada de izolare, cu acordul Ministerului Sănătății, în condițiile în care ordonanțele militare elaborate în acele săptămâni au prevăzut închiderea cabinetelor stomatologice.
„Vestea că trebuie să ne sistăm activitatea în vremea pandemiei nu a fost nici cea mai fericită, dar nici cea mai ușoară de implementat la nivel de business. Am autorizat clinica în starea de urgență, într-o etapă în care nu exista nicio procedură în acest sens, iar asta a fost una dintre cele mai mari provocări. Am căutat să găsim soluții în privința angajaților, să nu fim nevoiți să facem concedieri, ci să reducem timpul de lucru, astfel încât să ne putem păstra echipele cât mai intacte. Am apelat și la șomajul tehnic”, spune Beatrice Pătrașcu.
Acum, planul ei este să se concentreze pe menținerea programelor de prevenție și a abonamentelor stomatologice.
Supraviețuirea noastră s-a datorat și unui plan de criză pe care îl aveam la dispoziție, gândit fără să ne așteptăm că vom și avea nevoie de el. Nu putem face proiecții pe termen lung, nu știm ce se va întâmpla, dar este în puterea noastră să muncim și să credem în ceea ce facem”, adaugă ea.