Cum și de ce trebuie să se schimbe aeroporturile

În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat și nu mai sunt doar spații de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar și așa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerințele călătorilor.
„Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinație, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreședinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

Traficul de pasageri la nivel global a depășit 7,7 miliarde în 2016 și este de așteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piață de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din țări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
Potrivit Consiliului Internațional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

Pentru ca aeroporturile să poată susține o asemenea creștere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală și să implementeze sisteme IoT pentru a crește satisfacția călătorilor, implicit și veniturile aeroporturilor, dar și ale comercianților. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

„Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri și volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informațiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaștere facială și de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porți cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

Cum ar funcționa sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată fața și amprenta și este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci și sute de camere de filmat și de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaște și poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

Totuși, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Fața devine pașaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează și te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinși să consume  alimente și băuturi, servicii  sau să achiziționeze produse. Astfel, și aici s-ar putea implementa tehnologii și procese de interpretare a datelor și Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experiență bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informații prin senzori și camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăți experiența de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuși să ofere informații în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiți pentru a oferi experiențe și promoții personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poți folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de așteptare de 45 de minute și astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poți termina campania și poți vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluții trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital și punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, și câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obțină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-și dorește o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului și să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiți-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanță mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeași cursă am putea să-mi ia șapte ore cu o mașină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menționează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primește toată lumea”.

Așadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esențiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanță GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât și liniile aeriene investesc în infrastructura IT și securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluții IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc inițiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiția pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investești bani, trebuie să știi ce vrei. Trebuie să știi cum arată situația în prezent și cum dorești să fie”, consideră Müller.  
În aceeași perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze și să dezvolte proiecte de inteligență artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene și 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene și 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotați cu inteligență artficială până în 2020.
Ca termen de comparație: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din București a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncțională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreținere.