Cum se vede România după cinci ani în Coreea de Sud și Thailanda?

“Singura schimbare a fost aceea că acum nu sunt mai înalt decât toată lumea”, spune Warner. Are mereu zâmbetul pe față, se mândrește că s-a născut în Seattle, Washington, casa lui Starbucks și Microsoft, iar în CV-ul său apar, pe lângă companiile farmaceutice în care s-a format, US Air Force și US Navy. Spune că a fost obișnuit mai bine de cinci ani cu piețele emergente, unde a contribuit la introducerea noilor medicamente ale companiei în spitale și farmacii, deci România “chiar s-a potrivit” traseului său profesional . Warner mărturisește că a fost surprins să afle că România are cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană și cel mai mic buget alocat sănătății ca pondere din PIB: “Mă plimbam pe Calea Victoriei, vedeam mașini Ferrari, Maserati, BMW și-mi spuneam că e o economie în plină dezvoltare. Apoi mă uitam pe cifre și statistici. Ceva nu se potrivea”. Pe măsură ce a început să compare datele cu alte state europene sau chiar din Africa, după cum o spune chiar Warner, a fost chiar “șocat”. Rostește des cuvântul “buget” și face trimitere la problema principală a sistemului sanitar: subfinanțarea. “Cel mai mare minus al sistemului e acela că Guvernul nu a implementat mai devreme sistemul de referențiere generică (prin care se compensează cel mai ieftin medicament cu o anumită substanță activă, implementat din 2011 – n. r.)”, spune șeful MSD România. El face referire la ultimii 20 de ani în care, în pofida bugetului insuficient de la an la an, legislația a permis prescrierea medicamentelor scumpe chiar și în situația în care exista alternativa unui produs mai ieftin. De ce a durat atât? “A fost probabil și un obicei istoric ca pacientul să nu plătească din buzunar nimic pentru medicamentele din programele naționale.”

Din experiența sa în mai multe țări, Steve Warner vorbește și despre o anumită percepție față de anumiți producători de medicamente generice (cu aceeași substanță activă și efect terapeutic, dar ieșite de sub protecția brevetului) cum că nu ar avea aceleași standarde de calitate, dar crede cu fermitate că nevoia de generice este “consistentă” mai ales în condițiile unui buget atât de redus. De la schimbarea mecanismului de compensare, vânzările de generice au crescut, în 2011 față de 2010, cu 10%, în timp ce originalele au urcat doar cu un procent. Toamna i-a adus lui Warner și problema taxei clawback prin care producătorii urmează să plătească tot consumul de medicamente peste bugetul alocat de stat. Dat fiind că lista cu medicamentele compensate nu a mai fost actualizată din 2008, nici MSD nu a mai putut introduce pe piață produse noi. În aceste condiții, a preferat să nu concedieze din cei 200 angajați ai companiei, ci să reducă bugetul de investiții în educarea pacienților și medicilor și în diagnosticare. Warner susține că e dificil să convingi managerii de peste Ocean să investească în țări ca România pentru că “trebuie să stau în fața șefilor mei și să le spun că nu știu ce-o să se întâmple la anul. Toți colegii mei pot să intuiască ce va fi în cinci ani, dar mie îmi e dificil să fac asta”.

După șase luni în Carpați, tigrul asiatic a învățat o lecție importantă – să nu acționeze niciodată emoțional: “E ușor să cazi într-o astfel de plasă, dar e mai bine să faci un pas înapoi și să te uiți mai bine la situație înainte să iei o decizie pentru că aici lucrurile se schimbă foarte repede”.