Cum se vede evoluția inflației în România, prinsă între două crize: haosul politic și războiul din Iran țin rata inflației aproape de 10%

♦ România a intrat într-un regim de inflație ridicată și persistentă, după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august și a rămas aproape de acest nivel până în martie 2026 ♦ Presiunile vin simultan din interior, prin instabilitatea politică și blocajul fiscal, și din exterior, prin noul șoc energetic provocat de războiul din Iran ♦ În martie 2026, inflația a urcat la 9,9%, exact într-un moment în care economia locală resimte dublul șoc al crizei politice interne și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Evoluția ratei anuale inflației din ultimele 12 luni ilustrează dificultatea economiei românești de a ieși din cercul scumpirilor accelerate. După creșterea abruptă din vara lui 2025, când rata anuală a inflației a urcat rapid spre 10%, indicatorul s-a menținut aproape permanent în zona critică de 9%-10%, arată datele de la Institutul Național de Statistică (INS).

În martie 2026, inflația a revenit la 9,9%, într-un moment în care România resimte simultan efectele crizei politice interne și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, criza politică amplifică presiunile inflaționiste prin blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală, spun analiștii.

Așadar, statisticile oficiale cu privire la evoluția ratei anuale a inflației arată în primul rând o accelerare puternică și rapidă a inflației în România pe parcursul anului trecut. Dacă în martie și aprilie 2025 rata anuală a inflației era de 4,9%, adică deja peste ținta urmărită de Banca Națională a României, în doar câteva luni aceasta aproape s-a dublat, ajungând la 9,9% în august.

Saltul cel mai abrupt apare între iunie și august 2025, când inflația urcă de la 5,7% la 9,9%.  După atingerea pragului de aproape 10%, economia nu reușește să readucă rapid inflația sub control. Din august 2025 până în martie 2026, indicatorul rămâne aproape permanent între 9,3% și 9,9%, adică scumpirile nu mai sunt doar un episod temporar, ci se propagă în mai multe sectoare ale economiei.

Pentru politica monetară, menținerea inflației aproape de 10% înseamnă un spațiu limitat pentru relaxarea dobânzilor, deoarece reducerea prea rapidă a costului banilor ar putea alimenta noi scumpiri. În primele două luni din 2026 a existat o scădere modestă, până la 9,31% în februarie, însă în martie a revenit la 9,9%. Momentul coincide și cu izbucnirea războiului din Iran, respectiv 28 februarie 2026.

Statisticile INS pentru ultimele 12 luni arată că România pare prinsă într-un regim de inflație mare și persistentă: șocul inițial de prețuri a avut loc în vara lui 2025, iar până în martie 2026 economia nu a reușit să iasă din zona critică de aproape 10%. Persistența inflației aproape de 10% nu apare într-un vid, ci într-un moment în care România se confruntă simultan cu instabilitate politică internă și cu noi tensiuni geopolitice majore în Orientul Mijlociu.

„Avem aceste două lumi, două imagini care contrastează foarte puternic. Avem un nou șoc petrolier, petrolul, vinovatul de serviciu. Pe partea cealaltă, la nivel fundamental, dacă ne uităm spre economie și pe ce contează, mai degrabă pe partea de cerere, vedem că economia s-a domolit, vedem o încetinire semnificativă a economiei. Deci, la nivel fundamental, presiunile inflaționiste nu prea mai există, ar trebui să se disipeze repede, ar trebui să vorbim de presiuni dezinflaționiste, deci petrolul trage în sus inflația, iar activitatea economică o să o tragă în jos”, spunea Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, în cadrul emisiunii de business ZF Live. În același timp, escaladarea conflictului cu Iranul și blocajele din zona strâmtorii Or­­muz au redus semnificativ traficul mari­tim și au alimentat noi creșteri ale prețului pe­trolului la nivel global.

Pentru o economie im­portatoare de energie precum România, un nou șoc petrolier se transmite rapid în car­buranți, transport, logistică și apoi în costurile generale din economie. Astfel se explică și de ce, după o ușoară temperare în ianuarie-fe­bruarie 2026, inflația revine la 9,9% în martie.

Astfel, România pare prinsă între două surse de presiune simultane: una internă, generată de incertitudinea politică și dezechilibrele bugetare, și una externă, venită din conflictul regional care afectează energia și comerțul global. În acest context, reducerea inflației devine mult mai dificilă, iar populația resimte dublu impactul: scumpiri persistente și venituri reale erodate.

Cum evoluează inflația în contextul războiului din Iran și al șocului energetic creat, dar și al altor crize care stau la pândă, cum ar fi una a aluminiului sau a îngrășămintelor chi¬mice mai scumpe, influențează direct politicile monetare ale băncilor centrale.

„Noi pe 15 mai vom avea ședință de consiliul de administrație pe probleme de politică monetară. Vom publica atunci și noua prognoză oficială a băncii. La momentul ăsta ar fi normal să ne așteptăm la o mutare laterală în sus a prognozei. Vom vedea cum arată. (…) Depinde foarte mult cu ce scenariu lucrăm, depinde ce presupunem și am văzut că se pot schimba lucrurile de la o oră la alta. Am avut ședința precedentă și fix unul dintre argumentele mele pentru a menține dobânda de politică monetară a fost volatilitatea ridicată, faptul că nu știm ce se întâmplă nu o zi, două-trei, ci câteva ore”, spunea reprezentantul BNR.

Accelerarea inflației limitează spațiul de manevră al băncilor centrale pentru scăderea dobânzilor, de care este nevoie pentru ca eco¬nomiile să-și accelereze creșterea economi¬că sau, după caz, să iasă din recesiune.

„Scenariul de bază rămâne acela în care, la un moment dat, inflația va coborî foarte mult, și din efect de bază, dar și pentru că aceste creșteri de prețuri se vor propaga în economie mult mai greu. În acest context, ne putem aștepta la o scădere a dobânzilor în trimestrele următoare. Cred că s-a amânat, dar scenariul rămâne același. Adica, inflația în loc să fi avut deja un vârf, probabil va atinge vârful undeva prin vară, având în vedere ce se întâmplă în Golf. Și atunci tot acest scenariu se amână. Dar, mai ales dacă avem de-a face cu o scădere a cererii agregate, ca urmare a erodării puterii de cumpărare, acest scenariu devine cu atât mai probabil după vârful de inflație. În continuare, acesta este scenariul de bază: scădere de dobânzi”, a spus Ionuț Lianu, șeful Trezoreriei CEC Bank, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În ceea ce privește inflația, BNR arată că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, care anticipa că dinamica inflației va ajunge la 9,8% în iunie, dar va cunoaște în trimestrul următor o corecție descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, și se va reduce apoi gradual până la 3,9% în decembrie 2026 și la 2,9% la finele anului 2027.

BNR avertizează că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induce criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanțare.