Cum se vede discuția dintre Dedeman și Carrefour: un proiect care poate redeschide apetitul de dezvoltare pe retail în România. Carmen Ravon, CBRE: „Arătăm că putem, că suntem ambițioși“

♦ Intrarea familiei Pavăl în negocieri exclusive pentru preluarea operațiunilor Carrefour din România trimite un semnal puternic întregii piețe de real estate: capitalul românesc are forța de a susține businessuri de talie mondială, iar retailul alimentar devine piesa care lipsea din puzzle-ul expansiunii comerciale din orașele mici și medii ale țării ♦ Tranzacția, dacă se va finaliza, poate declanșa un val de noi proiecte de retail, în care hipermarketul food retailerul Bebe Tei și DIY-ul se completează ca ancore principale.

Piața de retail din România trăiește cea mai bună perioadă de până acum când vine vorba de expansiune, dar abia acum începe să joace în liga mare, pe măsură ce sectorul a atras și poate atrage unele dintre cele mai mari tranzacții de pe piața locală.

Tranzacția, care poate trece de 800 mil. euro, prin care familia Pavăl negociază preluarea Carrefour România – o rețea de 478 de magazine cu vânzări de 2,6 miliarde de euro – poate fi exact declanșatorul de care avea nevoie acest potențial pentru a se transforma în proiecte concrete: parcuri de retail ancorate de DIY și food în zeci de orașe care astăzi nu au decât un discounter și nicio ofertă de fashion.

„Începem să jucăm în liga mare după tranzacția prin care Dan Ostahie/Altex a cumpărat Brico Depot de la Kingfisher, iar acum Dedeman negociază cu Carrefour – sunt semnale foarte puternice pentru orice țară, investitor, orice operator pe partea de real estate că suntem puternici și putem susține businessuri globale“, a declarat Carmen Ravon, head of retail CEE & România în cadrul CBRE.

Potrivit datelor CBRE, România are un stoc de spații comerciale moderne de aproape 4,77 milioane de metri pătrați, dar rămâne sub media europeană ca densitate de retail pe cap de locuitor – 260 de metri pătrați la mia de locuitori, comparativ cu 459 în Polonia. Mai mult, piața de retail din România este practic plină: gradul de ocupare în malluri și parcuri comerciale este aproape total, ceea ce face extrem de dificilă intrarea unor noi retaileri internaționali.

„La noi e full totul. Nu găsești niciun loc în retail parkuri. Doamne ferește să intre cineva, că nu-i găsești loc. Potențialul de expansiune încă este unul ridicat“, a spus Carmen Ravon.

Tocmai de aceea, potențialul tranzacției Dedeman-Carrefour depășește simpla schimbare de acționariat. Dacă se va concretiza, tandemul dintre un operator de DIY și unul de food poate deveni formula standard de ancorare a viitoarelor parcuri de retail din orașele mici și medii.

„Ai operatorul de DIY, ai operatorul de food și ai activitatea de farmacie, și restul o să vină pentru că vin. Într-un orășel mic, în aceste condiții, găsești operator oricând“, a explicat Carmen Ravon. Practic, un dezvoltator care aduce Dedeman și un hipermarket Carrefour într-un retail park obține nucleul comercial în jurul căruia se adaugă apoi farmacii, magazine de fashion, operatori de health & beauty și alte servicii de proximitate, inclusiv lanțuri precum Bebe Tei.

Dragoș Pavăl, președintele Pavăl Holding și Dedeman, a subliniat viziunea strategică din spatele mișcării în comunicatul emis ieri. „Ideea de a reuni o ofertă extinsă de produse într-un singur loc a reprezentat un reper important pentru noi și ne-a inspirat inclusiv în modul în care am dezvoltat Dedeman“, a declarat acesta. Rețeaua Carrefour din România cuprinde 478 de magazine – 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine de tip discount –, cu o cifră de afaceri de aproximativ 2,6 miliarde de euro în 2024.

Raportul CBRE arată că dezvoltatorii de retail sunt cei mai activi cumpărători de terenuri din România, sectorul de comerț reprezentând 33% din suprafața tranzacționată la nivel național în 2025, dintr-un total de peste 136 de hectare – un salt de 41% față de anul precedent. Parcurile comerciale și formatele de proximitate rămân în centrul atenției, iar livrările de spații comerciale au fost peste media prepandemie.

Pe piața din România, CBRE a intermediat în 2025 un număr record de 850 de tranzacții de retail, din care 80% au avut durate de închiriere de peste cinci ani. „Numărul record de tranzacții arată interesul retailerilor pentru piața de centre comerciale, fie că sunt malluri sau parcuri de retail. Într-un climat economic mai prudent, decizia retailerilor de a continua investițiile reprezintă un semnal clar de maturitate și de încredere în potențialul pe termen lung al României“, a precizat Carmen Ravon.

România mai are nevoie de cel puțin un milion de metri pătrați de spații de retail moderne, potrivit estimării CBRE. „Dacă mai adăugăm un milion de metri pătrați, au loc în special în orașe mici și medii. Sunt foarte multe care au doar un Penny sau un Lidl și nu au fashion. Și e loc. Retail parkurile vor fi tot mai multe“, a spus Carmen Ravon. Orașele din zona Moldovei, Constanța sau Galați sunt printre cele cu cel mai mare potențial de dezvoltare, mai ales pe măsură ce infrastructura rutieră – autostrada A7 și drumurile expres – le conectează tot mai bine.

Piața de investiții imobiliare din România a totalizat în 2025 aproximativ 535 de milioane de euro, cu 30% sub media ultimilor cinci ani, dar cu un pipeline de peste 800 de milioane de euro pentru 2026. Investitorii locali au reprezentat 31% din volumul total, iar strategiile sunt orientate către active generatoare de venit stabil. „În această perioadă de tranziție, rolul capitalului românesc este deosebit de important, pentru că aduce stabilitate și continuitate într-un moment în care investitorii internaționali rămân prudenți“, a spus Mihai Pătrulescu, Head of Investment Properties, CBRE România.

Dincolo de retail, piața de industrial și logistică a depășit 1 milion de metri pătrați în activitate de închiriere în 2025, cu o rată de neocupare de doar 3,8% la nivel național, iar piața de birouri din București a înregistrat primul an fără livrări noi, ceea ce a comprimat rata de neocupare în zonele centrale sub 5%. Toate aceste cifre confirmă reziliența fundamentelor pieței românești de real estate, într-un context european marcat de prudență. Cum a spus Carmen Ravon, „aceasta este cea mai bună perioadă pentru România“ pe segmentul de retail, iar mișcarea Dedeman-Carrefour nu face decât să confirme acest lucru.

Cum pot obiectivele strategice genera venituri și confort:

Gara de Nord, retail-ul care ar putea schimba fața Bucureștiului

Bucureștiul are un potențial de retail neexploatat chiar în inima orașului, iar Gara de Nord este poate cel mai elocvent exemplu. Carmen Ravon, Head of Retail CEE & România în cadrul CBRE, spune că o galerie comercială în Gara de Nord „ar fi ceva fantastic“ și că spațiile s-ar închide „repede, într-un an“. „Ar genera venituri. Ești în centru. Asta ar fi un proiect foarte, foarte frumos de făcut. E mult potențial și nu e exploatat“, a spus Carmen Ravon. În Europa de Vest, gările au fost transformate în huburi comerciale și urbane care generează venituri mari pentru stat și oferă călătorilor un nivel de servicii pe care România încă nu îl are. Londra, Paris, Berlin sau Viena au integrat retail, food & beverage și servicii direct în clădirile feroviare, creând destinații în sine. „Ca să ai retail, trebuie să faci mix. În Anglia e cineva care se ocupă, vede bigger picture și se uită ce pun lângă X, ce pun lângă Y – e un mall pe stradă, de fapt“, a explicat Carmen Ravon.

CFR a anunțat deja un plan de modernizare a Gării de Nord, cu o investiție de peste 500 de milioane de lei în prima fază, iar extinderea Magistralei M4 va trece prin zonă, adăugând o nouă linie de metrou pe lângă cele trei existente. Condițiile pentru un proiect de retail integrat sunt deja acolo – trafic pietonal masiv, metrou și locație centrală. Ce lipsește este voința de a combina capitalul privat cu infrastructura publică. „E mult potențial. Statului îi e teamă cumva să se încurce cu capitalul privat“, a adăugat Carmen Ravon.