Home Actualitate Cum se va împărți gazul de 200 mld. euro...
Actualitate

Cum se va împărți gazul de 200 mld. euro din Marea Neagră. Statul a renunțat la a-i obliga pe producători să vândă 50% din volume în România. Ce pune în loc?

La finalul săptămânii trecute, proiectul de Lege Offshore, esențial pentru deblocarea resurselor din Marea Neagră, a fost depus în parlament.

Cum se va împărți gazul de 200 mld. euro din Marea Neagră. Statul a renunțat la a-i obliga pe producători să vândă 50% din volume în România. Ce pune în loc?
Cum se va împărți gazul de 200 mld. euro din Marea Neagră. Statul a renunțat la a-i obliga pe producători să vândă 50% din volume în România. Ce pune în loc? · Foto: Business Magazin

♦ Ministrul energiei dă asigurări că gazul din Marea Neagră va ajunge mai întâi la români în case și apoi în regiune, dar în același timp obligația producătorilor de a vinde jumătate din volume  ♦ În România a fost scoasă din lege. Au fost introduse însă alte pârghii de control. Vor fi de ajuns?

La finalul săptămânii trecute, proiectul de Lege Offshore, esențial pentru deblocarea resurselor din Marea Neagră, a fost depus în parlament. Inițiatorii proiectului sunt Nicolae-Ionel Ciucă, premierul României, Marcel Ciolacu, președintele PSD, Virgil Popescu, ministrul energiei, dar și Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Una dintre schimbările majore pe care proiectul le include este renunțarea la obligația producătorilor de a vinde 50% din cantitățile extrase în România.

„Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia, în acord cu legislatia națională precum și cu principiile Uniunii Europene de piață liberă“, se arată în proiect. Mai mult, nu se vor putea impune restricții de preț, comercializare, ofertare sau vânzare după data de 31 decembrie 2022, singurul caz în care statul poate interveni fiind cel al unei crize energetice.

Apar însă câteva prevederi importante. „În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tran­zacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorității Naționale de Reglementare a Energiei“, se mai arată în proiectul de lege. Mai departe, pentru contractele bilaterale, „Statul Român prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – A.N.R.S.P.S va avea drept de preemțiune pentru achiziționarea cantităților de gaze ce urmează a fi tranzacționate, în condițiile con­tractuale negociate de cei doi operatori economici.“

Pe perioada duratei acordurilor petroliere, statul își ia însă angajamentul să nu mai schimbe regulile jocului în timpul jocului. În acest moment, pentru producția de gaze a României, companiile implicate în extracție trebuie să vândă pe bursă 40% din cantitățile extrase, obligație prelungită până în 2023.

„Este un pas important pentru că măcar încep să facă ceva în direcția deblocării acestor surse“, spun specialiștii din domeniul gazelor, care se mențin rezervați în legătură cu oportunitatea renunțării la acel procent de 50% din cantități alocat pieței interne. Accesul la resurse a devenit unul dintre cele mai importante atribute ale stabilității economice odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, România fiind caracterizată în acest context de scăderea accentuată a producției interne de gaze și deci a creșterii dependenței de importuri. Anul trecut, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producția scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus cu scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu față de nivelul din 2020, când s-a achitat un preț de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor făcute de ZF. Pentru anul acesta, OMV Petrom, care alături de Romgaz asigură aproape în totalitate producția internă de gaze a României, estimează o diminuare suplimentară a cantităților de gaze extrase de peste 10%.

„Gaze românești pentru români! Noua lege offshore a fost depusă astăzi la parla­ment. Este foarte important că am reușit să avem susținerea unei majorități pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgență“, a spus pe Facebook Virgil Popescu, ministrul energiei.

Potrivit informațiilor existente, întreaga zonă economică românească a Mării Negre ar fi rezerve de 200 de miliarde de metri cubi. La prețurile de acum, această pungă de gaze valorează 200 de miliarde de euro.

„Războiul din Ucraina ne arată, mai mult ca niciodată, că accesul la propriile resurse este fundamental. România se bazează într-o mare măsură pe gaze naturale, atât economic, cât și din perspectiva energetică, gazele reprezentând circa 30% în mix-ul energetic primar“, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, singurul producător local de petrol și gaze, în cea mai nouă ediție a anuarului ZF Energie.

La rândul său, Virgil Popescu dă asigurări că gazul va ajunge la români în case. „La perimetrul Neptun Deep vor în­cepe lucrările anul viitor și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, așa cum am spus, românii vor avea gaz ro­mânesc în case. Și nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic du­blându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern. Și un alt aspect foarte important: țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională!“

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună