Cum se poate măsura impactul social al investițiilor?

Raportările, reglementările și directivele nu sunt printre subiectele care să ne atragă privirea când citim titlurile din media. Și totuși… în ultima vreme a făcut ceva vâlvă prin corporații un subiect legat de noua directivă CSRD, care se referă la măsurarea impactului social al investițiilor. Acest lucru are impact deopotrivă asupra companiilor dar și a partenerilor non-profit ai acestora.

Aveți o cifră de afaceri netă de peste 40 milioane euro? Sau active de peste 20 milioane euro? Sau peste 250 de angajați? Dacă răspunsul este pozitiv la două din trei întrebări, compania pe care o conduceți sau în care lucrați, trebuie să facă, începând de anul acesta, o raportare nonfinanciară care poate cuprinde mai mult de 1.000 de tipuri de date, pe zece domenii cheie din ariile mediu, social și guvernanță, detaliază Camelia Crișan, CEO Fundația Progress.

„În domeniul social, sunt peste 430 de tipuri de date pe care se poate face raportarea, iar ele sunt extrem de diverse – de la acțiuni și politici interne referitoare la propria forță de muncă sau, politici de retenție sau de dezvoltare a competențelor angajaților, până la rapoarte narative foarte specifice despre modul în care companiile afectează comunitățile unde își desfășoară activitatea, adică, spre exemplu, transparentizarea obiectivelor propuse a fi atinse în viața comunităților afectate de către o anumită companie”, explică executivul Fundației Progress. Acest tip de raportare, care este foarte sistematică și precisă, pune multă presiune nu numai pe companii, ci și pe partenerii non-profit ai acestora. „Pentru că trebuie să lucrezi bazat pe date, nu doar pe poze și testimoniale drăguțe în social media.” Companiile sunt obligate astfel să fie mai selective față de ce tipuri de inițiative vor sponsoriza și, în egală măsură, să determine partenerii din societatea civilă să fie mai riguroși în raportare. Vestea bună este că organizația noastră deja funcționează în acest fel de cel puțin 7 ani.

„Avem mijloace și know how nu doar să dăm spre partenerii corporate aceste date, dar ajutăm deja să se dezvolte în acest sens și multe organizații neguvernamentale care ne-au cerut și ne cer ajutorul”, declară Camelia Crișan.

Noua directivă se referă la măsurarea SROI, respectiv Social Return of Investment. „Poate ceva ce ne diferențiză fundamental de alte organizații din societatea civilă este faptul că în centrul proiectelor noastre este nevoia de a întemeia intervențiile pe o bună și robustă diagnoză comunitară. Respectiv, ca organizație nu suntem cei care urmează moda, ci mai degrabă cei care dictează trenduri. Înainte de a decide care e soluția unei probleme, noi cercetăm cu deschidere și curiozitate care e amplitudinea și adâncimea unei anumite provocări cu care se confruntă comunitățile. Abia după aceea decidem ce e de făcut. În plus, după ce implementăm soluția, măsurăm dacă am avut succes”, adaugă Camelia Crișan.

SROI redă un raport care permite responsabililor de CSR sau ESG din companii să afle care este impactul social al banilor investiți în proiecte sociale. Folosind această metodă, companiile află că, de exemplu, un leu investit într-un anumit program generează un impact social de X lei

SROI este un instrument fundamental pentru partenerii corporate pentru că folosind acest instrument „noi vorbim pe limba lor, e o modalitate de a ne înțelege mai bine și de a transmite un mesaj către consiliile lor directoare”. Dacă limbajul cel mai simplu de business pentru a evalua eficiența este cât câștig la un leu investit, SROI redă un raport similar și le permite responsabililor de CSR sau ESG din companii să afle care este impactul social al banilor investiți în proiecte sociale. Folosind această metodă, companiile află că, de exemplu, un leu investit în programul național CODE Kids generează un impact social de 6 lei, detaliază reprezentanta Fundației Progress.

Organizația lucrează deja în două proiecte naționale în care face măsurători de impact social, iar datele arată că soluțiile propuse partenerilor sunt potrivite. De pildă, „în cazul proiectului CODE Kids avem un raport SROI de 1:6,30 iar în cazul proiectului Rețeaua fetelor puternice, pentru că îl implementăm doar de un an, raportul SROI este de 1:1,85. Vom realiza raportul SROI și la proiectul Școala de Bani din Bibliotecă după ce vom avea un an de la începutul implementării. În aceste proiecte noi dublăm rapoartele SROI cu cercetări empirice pre-, post- care demonstrează rezultatele obținute, adică avem argumente atunci când spunem că inițiativele noastre produc o creștere, o augmentare a competențelor sau a stării de bine pentru grupurile țintă”, afirmă Camelia Crișan.

Tot ea povestește că încă de la începutul colaborării cu companiile, le informează că urmează să fie măsurat impactul inițiativelor sponsorizate de ele. Are loc un dialog transparent și deschis în legătură cu ceea ce le propune. „Facem această măsurare din proprie inițiativă și oferim datele tuturor partenerilor care contribuie la o anumită inițiativă, pentru că noi credem în efectul de sinergie al colaborării. Mulți dintre finanțatorii noștri ni se alătură pentru că le plac proiectele noastre, faptul că primesc și acest set de date care ajută la raportările lor non-financiare sau în fața consiliului director este, dacă vreți, un beneficiu extra. Chiar ne povestea directorul de comunicare al unei companii care ne finanțează că, prezentând managementului proiectele de ESG pe care le finanțează, a fost oprit de către CEO la slide-ul unde explica proiectul și intervenția Fundației Progress și și-a manifestat admirația pentru ce facem și pentru ce date oferim.

BIO

1. Este doctor în sociologie, lector universitar și titulara cursurilor de Leadership, Formare Profesională / Training și Responsabilitate Socială Corporativă de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA.

2. A activat în Grupul de Lucru pe Training al Inițiativei Global Libraries aparținând Fundației Bill și Melinda Gates, a coordonat departamentul de formare al Programului Național BIBLIONET și directorul de inovație și cercetare al Fundației Progress.

3. A acordat asistență Bibliotecii Naționale a României, Bibliotecii Naționale a Columbiei, IREX din SUA, VAKE Mediatheca din Georgia precum și altor companii și instituții din România.

Cred că acest gen de abordare va schimba în curând tipul de raportare pe care companiile îl cer de la ONG-urile pe care le susțin, de la orientări de PR – poze și testimoniale către date hard, numerice, robuste și demonstrabile”, adaugă Camelia Crișan. Ea spune că fundația pe care o conduce face raportări pe propriile proiecte de cel puțin trei ani și a observat că un raport mai bun SROI apare atunci când inițiativele susținute de companii beneficiază de durabilitate. De exemplu, dacă o companie susține un proiect doar pentru un an sau pentru șase luni, așa numitul one hit wonder, raportul SROI va fi mult mai mic, deci impactul social e unul infim, comparat cu o inițiativă pe care companiile o susțin pentru 2 sau 3 ani.

Prin urmare, crede Camelia Crișan, acest tip de raport va determina companiile să fie mai selective și mai strategice în modul în care vor finanța proiecte ce vin dinspre organizațiile nonprofit și le vor determina să gândească parteneriate pe termen lung, pentru că ele au o valoare mai mare decât acțiunile punctuale.

Despre problemele de natură socială cu care România se confruntă în acest moment, reprezentanta Fundației Progess spune că nu dorește să ierarhizeze probleme sau provocări, fiindcă acest gen de top ar fi foarte subiectiv. Există, în opinia sa, inițiative care țin de salvarea iminentă a unor vieți sau inițiative ale căror efecte afectează generații. Care ar fi criteriul după care să spui că una e mai importantă ca alta? „La nivel macro însă cred că stăm prost la tot ce înseamnă educație. Și asta e paradoxal, pentru că avem copii, preadolescenți și adolescenți extrem de talentați. Și totuși, cumva, mai ales în segmentul de vârstă 10-14 ani, care e perioada cea mai vulnerabilă, pierdem multe talente. În special în mediul rural. Mediul rural și subdezvoltarea cronică a unor regiuni cred că rămân în continuare călcâiul lui Ahile al României”, punctează Camelia Crișan.

În opinia ei, cele mai bune rezultate se pot obține doar prin colaborare. Și dă un exemplu. Organizația lucrează in extenso cu rețeaua națională a bibliotecilor publice.
„Dacă-mi permiteți următoarea comparație, cred că bibliotecarii României sunt cei mai necunoscuți eroi ai comunităților. Există însă comune unde școala și biblioteca fac front comun în educație”, povestește Camelia Crișan.

Astfel că profesorii discută cu bibliotecarii despre cazuri unde o intervenție ar putea ajuta anumiți copii să fie mai buni la limba română sau la matematică. Iar bibliotecarul susține prin lectură ghidată sau prin voluntari efortul acestor copii de a deveni mai buni. E un model dezvoltat și în alte țări, unde realmente un sat întreg contribuie la creșterea unui copil. Iar companiile sau mediul privat, prin intermediul finanțărilor, dotează bibliotecile cu tehnologie. „Noi, ca organizație contribuim la elaborarea de metodologii de intervenție și la creșterea competențelor bibliotecarilor sau personalului care lucrează cu noi.  Se formează astfel un cerc virtuos unde fiecare își aduce aportul și prin sinergie rezultatul final e mai cuprinzător decât o inițiativă individuală. Acesta cred că e secretul, în cele din urmă: încredere, cooperare, evaluare, ajustare, succes. Doar așa reușim să aducem progres”, punctează reprezentanta fundației.

Ea mai spune că până de curând, motto-ul organizației a fost: „prin pași mici, salturi uriașe. Și cred că acest motto, acest modus operandi, dacă doriți, ne-a caracterizat fundamental în modul în care am gândit inițierea și implementarea activităților”. Povestea fundației a pornit la scară mică, inițial proiecte locale, de mică anvergură, circumscrise ariei județului Bistrița-Năsăud, locul obârșiei organizației.

„Pe măsură ce am învățat, am crescut și am extins aria intervențiilor noastre către alte câteva județe, iar acum avem inițiative care cresc bunăstarea comunităților în toată țara și depășesc chiar granițele României, deoarece ne-am extins în Republica Moldova, Ucraina și, în aceste zile chiar, se desfășoară la Milano, în Italia o conferință al cărei concept și dezvoltare le-am pilotat la București.

După ce ne-am făcut o introspecție serioasă și am discutat cu partenerii și beneficiarii noștri, am decis că toată experiența acumulată din 1996 și până acum justifică trecerea către un alt motto: «Dreamers and Doers United», o parafrazare a marelui vizionar și innovator Steve Jobs, pentru că organizația noastră combină acum în proiectele pe care le implementează un mix fabulos între creativitate și pragmatism”, conchide Camelia
Crișan.