Cum se îndreaptă Serbia spre blocaj economic din cauza dependențelor de Rusia și China

Săptămâna trecută SUA au făcut o demonstrație de forță în Balcani, chiar la granițele UE: după multe amânări au aplicat sancțiuni princi­palului furnizor de petrol și de gaze al Serbiei, compania NIS, pentru că aceasta încă aparține colosului rus Gazprom Neft. Nimeni nu mai vrea să aibă de a face cu ea. Croația a întrerupt furnizarea de țiței.

De asemenea, Visa și alte companii de plăți occidentale și-au retras serviciile de la benzină­riile NIS. Dacă Washingtonul nu revine asupra deciziei, Serbia, care nu face parte din UE și nici din NATO, riscă să intre într-o criză de carburanți sau cel puțin să-și crească vulnera­bilitățile. Dar la ce se întâmplă acolo ar trebui să fie atentă toată Europa. Sancțiunile ameri­cane aplicate NIS pot fi un avertisment pentru Ungaria, care importă gaze și petrol din Rusia, și poate chiar și pentru guvernele care deschid larg brațele investitorilor chinezi.

Serbia este o redută europeană a com­paniilor chinezești. După bombarda­rea Belgradului de către aviația NATO în 1999 în cadrul cam­paniei contra armatei iugoslave pentru a stopa războiul din Kosovo, SUA nu sunt iubite în Serbia, sentiment întreținut de atunci de liderii țării.

De asemenea, Serbia a fost îndepărtată de conducătorii ei de Uniunea Europeană și apro­pia­tă de China până-ntr-acolo încât cele două națiuni au devenit nu doar „prietene“, ci și „surori“. Companiile chi­nezești investesc masiv în industria din Serbia. NIS este element esențial în sectorul energetic sârb, alimentat cu energie rusească. Orice investitor în industrie caută în primul rând stabilitate energetică. SUA sunt în război pentru supre­mație tehnologică și energetică cu China și vor să forțeze mâna Moscovei să înceteze focul în Ucraina.

Situația din Serbia arată și cum evoluează alianțele și dependențele în Balcani și în veci­nătate, dar și riscurile pentru securitatea ener­getică. În urma sancțiunilor, Croația a blocat fur­nizarea de petrol către Serbia printr-un oleo­duct care trece pe teritoriul ei, fapt sancționat de Ungaria prin ministrul de externe Peter Szijjarto. MOL, cea mai mare companie de petrol și rafinare maghiară, a anunțat, ca răs­puns, că va majora exporturile de petrol către Serbia. Szijjarto s-a gră­bit să sublinieze ro­lul major jucat de MOL în aprovizionarea cu țiței și carburanți a statului vecin, dar a avertizat că petrolul furnizat de companie nu este suficient pentru a com­pen­sa ce se pierde prin restricțiile din Croația.

Ministrul maghiar a insistat și pe faptul că si­tuația evidențiază riscurile create de depen­dența de o singură sursă. „Trebuie să avem rute multiple, sigure, pentru a ne proteja sursele de energie“, a spus el. Ungaria are relații tensio­nate cu Croația printre altele tot din cauza aprovizionării cu petrol printr-un oleoduct care trece pe teritoriul croat.

Legat de Serbia, prin ministrul economiei Ante Šušnjar, Croația s-a oferit să cumpere ea rafinăria de petrol a NIS dacă asta ar ajuta la retragerea sancțiunilor americane. Belgradul a răspuns cu contraoferta de a cumpăra opera­torul rețelei de electricitate din Croația și a conductei de petrol JANAF. A fost, de fapt, un schimb de ironii. Președintele sârb, Aleksandar Vucic, obișnuiește să acuze Zagrebul de o „revoluție colorată“ care are ca scop înlătu­rarea lui de la putere.

NIS, compania sârbă, îi are printre acționari pe Gazprom Neft (44,9%), Gazprom (11,3% – dar nu direct, ci printr-o subsidiară) și guvernul sârb (29,9%). Aceasta operează singura rafinărie a Serbiei și acoperă aproape 80% din nevoia de carburanți. O mare parte din aprovizionarea cu petrol se face prin conducta JANAF. Vucic a asigurat că țara are suficiente rezerve de petrol pentru ca rafinăria să funcționeze normal până la 1 noiembrie. SUA au pus NIS pe lista cu sancțiuni în ianuarie ca parte a ofensivei contra surselor de bani ale Moscovei după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Compania sârbă a fost scutită de aplicarea lor de mai multe ori.

Între timp, Vucic a încercat câteva manevre pentru a scoate NIS de sub influența rusească, dar nu a insistat prea mult. Ca și Ungaria, Serbia are o dependență puternică de gazele rusești. Un contract de aprovizionate semnat în 2022 cu Gazprom este pe cale să expire, iar Belgradul a anunțat că va semna în curând unul nou. Deși a condamnat invazia rusească din Ucraina, Serbia nu s-a alăturat eforturilor SUA și UE de a sancționa statul atacator. Acum, sancțiunile asupra NIS pot avea efecte în toată economia sârbă, de la transport la agricultură.

În plus, după cum a spus și Vucic, nicio bancă nu va risca să facă afaceri cu această companie cu 13.500 de angajați și peste 400 de benzinării în Serbia și în regiune, inclusiv în România. NIS contribuie cu 12% la bugetul Serbiei și cu 7% la PIB. Pentru MOL, criza sârbă poate deveni o oportunitate. Gigantul maghiar are 65 de benzinării în Serbia și este pregătită să acapareze din cota pe care o are NIS de pe piața sârbă a carburanților. Nu doar sancțiunile americane complică situația economică a Serbiei. Vucic a avertizat că tarifele introduse recent de UE pe importurile de oțel vor lovi Serbia, unde compania chineză Hbis Group deține oțelăria Smederevo, care are 5.000 de angajați. De altfel, companiile industriale chinezești își construiesc o bază puternică de producție în Serbia, atrase de subvențiile oferite de guvern și de alte facilități, cum ar fi terenuri. Cele mai multe dintre cele mai noi investiții industriale străine din Serbia sunt chinezești.