Cum se încălzesc locuitorii din Europa: circa 40% din gospodării depind de gaz pentru confortul termic. „Actuala criză energetică va fi de fapt o criză a căldurii“

♦ Peste 40% din consumul de gaz la nivel european vine din sectorul rezidențial, depășind cererea din partea industriei sau a segmentului energetic ♦ Astfel, transformarea felului în care oamenii își asigură confortul termic va deveni una dintre schimbările majore din sectorul energetic, fiind deja multe state care sprijină tranziția spre surse alternative, cum ar fi pompele de căldură ♦ Nu este și cazul României.

Austria, de exemplu, a luat recent decizia de a interzice instalarea de centrale pe gaze pentru noile proiecte re­zidențiale, dar și vânza­rea de produse menite să le înlocuiască pe cele vechi. „Cu fiecare boiler pe gaze de care scăpăm suntem mai aproape de a ieși din dependența de gazul rusesc“, spunea în vara acestui an Leonore Gewessler, minis­trul austriac al protecției me­diului, citată de SPGlobal. „Fiecare apartament sau casă pe care le vom putea încălzi cu sisteme de încălzire sustenabile ne vor face mai puțin susceptibili la șantaj.“

În Marea Britanie a fost interzisă mon­tarea de boilere pe gaze din 2025. În Olanda nu se mai fac conectări la rețeaua de gaze din 2018. În Franța sunt interzise boilerele pe gaze de anul acesta, în Austria de la anul, în timp ce Norvegia a adoptată această măsură din 2017.

„Actuala criză energetică va fi o criză a încălzirii. Jumătate din consumul de ener­gie la nivel european se duce pe zona de în­călzire sau răcire și 42% din cerere este alimentată de gazul natural. Clădirile sunt cel mai mare consumator de gaze naturale, cele mai mari cantități fiind folosite pentru încălzirea apei și a spațiilor“, se mai arată într-un articol publicat de Asociația Euro­peană a Biogazului.

Statisticile europene arată că Ungaria este țara cu cea mai puternică dependență de gazul natural pentru încălzire, 84% din­tre locuințe folosind acest combustibil, adus în întregime din Rusia. Olanda, Italia, Slo­vacia, Belgia și Ger­mania sunt alte state pentru care factura la gaze pentru încălzire în această iar­nă va deveni un lux. De altfel, pre­sa interna­țională men­țio­nează explozia cererii pentru sisteme alternative de încălzi­re, cum sunt pompele de căldură, fenomen care se vede acum pe piețe precum Germania.

Pe plan local, lipsa de dezvoltare a Ro­mâniei în ceea ce privește racordarea con­sumatorilor la rețelele de gaze va fi în iarna aceasta un avantaj. Statisticile europene arată că pentru România gazul reprezintă soluția de încălzire pentru o treime dintre gospodării, circa 53% bazându-se pe lemn, în timp ce 14% dintre consumatori sunt co­nectați la sistemul centralizat de încălzire.

Printre soluțiile alternative analizate ca viitoare surse de căldură este și hidrogenul, dar dezvoltările sunt într-o fază incipientă. Un prim proiect a fost însă anunțat recent și pe piața locală. „Delgaz Grid, compania de distribuție a gazelor naturale și a energiei e­lectrice din cadrul grupului E.ON Româ­nia, demarează luna aceasta un proiect pilot de testare a compatibilității și funcționării instalațiilor de utilizare și a componentelor sistemului de distribuție cu un amestec de gaze naturale și hidrogen“, a anunțat la în­ce­putul lunii noiembrie compania.

Proiec­tul se va desfășura în perioada noiembrie 2022 – octombrie 2024 și urmărește să ana­lizeze și să demonstreze că, din punct de ve­dere tehnic, este posibilă și sigură adăuga­rea de hidrogen, în proporție de 20% din volum, în rețelele de distribuție și instala­țiile de utilizare a gazelor naturale existente în România. Scopul proiectului este atât de analiză a compatibilității și comportării elementelor rețelelor de distribuție selectate în proiectul pilot.