Cum se împarte economia României între români și străini

La vârf, acolo unde sunt rulajele de miliarde de lei, sectoare precum comerțul, industria auto, industria grea sau industria alimentară sunt teritorii rezervate exclusiv de companii cu capital străin. În construcții sau transporturi încă domină capitalul românesc, de stat și privat, însă acolo unde statul face jocurile, businessul se bazează pe două modele diametral opuse: profituri record, printre cele mai mari din economie, în sectorul energetic, versus campioni ai pierderilor, în special în transporturi.

Capitalizare, know-how, dezvoltarea afacerilor conexe și aportul clar la bunăstarea regiunilor în care se dezvoltă sunt doar câteva dintre atributele investițiilor, fie ele străine sau românești. Pe parcursul a 28 de ani de capitalism, cu ochiul liber se vede cum au înflorit companii românești sau străine și care sunt domeniile în care capitalul străin sau autohton face legea. Potrivit studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de ZF împreună cu PIAROM, Patronatul Investitorilor Autohtoni din România, firmele străine dețin peste 80% din fabricarea produselor de tutun, prelucrarea țițeiului, fabricarea de autovehicule și echipamente electrice, telecomunicații, industria metalurgică, fabricarea băuturilor și fabricarea de mașini și echipa­mente.

Capitalul străin din sectorul auto contribuie decisiv și la exporturile României, în condițiile în care o treime din cei mai mari 100 de exportatori locali sunt fabrici din industria auto.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a realizat în 2017 împreună cu Academia de Studii Economice un studiu privind impactul și rolul jucat de investițiile străine directe (ISD) în economia României. Acest studiu relevă faptul că ISD-urile în sectorul energiei electrice, gazelor naturale și apei au crescut de zece ori în intervalul 2004-2015 ca pondere în total ISD, de la 1% la 10% din total investiții, „ceea ce arată că decizia investițională a fost făcută pe termen lung”, declară Eric Stab, președintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC) și CEO al Engie România.

La nivel regional, în 2015, România avea a două cea mai mică valoare a stocului de investiții străine directe (ISD), după Bulgaria și anume 62,2 mld. euro. Mai mult, dacă ne uităm la soldul de ISD pe locuitor, vedem că România este pe ultimul loc, cu o valoare de 3.130 de euro pe locuitor, în timp ce Cehia (9.703 euro/per capita) și Ungaria (8.386 euro/per capita) au valori semnificativ mai mari și chiar și Bulgaria (5.270 euro/per capita) depășește România la acest indicator. Rezultatul acesta vine pe fondul faptului că după criza economică din 2009-2015, fluxurile de ISD au scăzut semnificativ în România, la o dinamică de 2,6 miliarde de euro, în medie, pe an. 

 INDUSTRIA AUTO

Industria auto a fost în ultimul deceniu adevăratul motor al economiei locale, cu investiții de sute de milioane de euro și zeci de mii de locuri de muncă. Zona de producție a marilor grupuri străine din sectorul componentelor auto a fost completată în ultimii ani de centrele de cercetare și dezvoltare unde mii de ingineri români creează componente pentru industria auto a viitorului.

„Continental va continua dezvoltarea în România a proiectelor care pun viitorul în mișcare. Electro-mobility, connectivity și automated driving sunt megatrenduri la care contribuie echipa din România. Și anul acesta, ca și în ultimii ani, va continua lupta pentru talente în industria automotive și IT&C, la nivelul întregii țări. Să găsim oameni bine pregătiți și care să facă față exigențelor din domeniul automotive reprezintă o adevărată provocare pentru companii. Implicarea în dezvolarea școlii profesionale și în dezvoltarea programelor universitare sunt soluții în această direcție pentru Continental”, spune Christian von Albrichsfeld, directorul general al grupului de firme Continental, investitorul german care a devenit prin centrele de producție și prin cele de cercetare-dezvoltare cel mai mare angajator industrial din România, cu aproape 20.000 de oameni.

Capitalul german domină industria componentelor auto, prin investițiile Continental, Schaeffler, Hella sau Daimler. Constructorul german, care a investit peste 300 de milioane de euro într-o fabrică ridicată de la zero în Sebeș, județul Alba, va intra cu siguranță în top 20 cele mai mari companii din România, acolo unde s-au instalat deja constructorii Dacia și Ford.

Producția auto domină de altfel întreaga industrie prelucrătoare din România, de la producția de mașini (Dacia și Ford) la componente electrice și electronice (Continental, Hella) și până la fabricarea de anvelope (Continental, Michelin și Pirelli). Capitalul străin din sectorul auto contribuie decisiv și la exporturile României, în condițiile în care o treime din cei mai mari 100 de exportatori locali sunt fabrici din industria auto.

„În perioada 2016-2017, fluxul de ISD-uri a început să crească, însă România trebuie să fie conștientă că avantajele competitive care i-au marcat primii ani de deschidere față de economia de piață se pot eroda rapid în absența unor investiții semnificative în educație și infrastructură pentru a menține același ritm de dezvoltare economică”, afirmă Eric Stab.

România a atras foarte multe investiții străine în domeniul energetic. Conform unui studiu realizat de FIC, doar până în anul 2015 fuseseră investite de către companiile străine peste 22 de miliarde de euro în acest sector, declară Eric Stab. „Cred că există câteva motive care explică această dinamică. În primul rând, România reprezintă o piață de aproximativ 20 milioane de consumatori, o economie dinamică, o poziție geografică care-i conferă numeroase avantaje și, nu în ultimul rând, cu resurse naturale și umane care constituie un atu important pentru orice investitor”, punctează Eric Stab.

În al doilea rând, energia este un domeniu care, prin natura sa, necesită investiții semnificative, care nu ar fi putut fi susținute numai de la bugetul de stat și de companii publice. Dacă ne raportăm la perioada 2004-2008, când economia României a atras cele mai multe investiții – de ordinul a 7 miliarde de euro pe an -, sectorul  energetic nu a făcut notă discordantă față de această dinamică, câteva companii importante din energie fiind privatizate în acea perioadă. La vremea respectivă, spune Eric Stab, infuzia de capital străin și de know-how a reprezentat singura soluție pentru a prelua companii neperformante de stat și a le transforma în actori economici performanți, moderni, cu un comportament economic adaptat pieței libere.

„Această nevoie de investiții este menținută și în continuare și este unanim cifrată la aproximativ 3-4 miliarde de euro pe an în următorii 20 de ani. E normal, prin urmare, ca un sector care are nevoie atât de mare de capital și tehnologie să atragă investiții străine”, adaugă Eric Stab.

Cât privește rolul investițiilor străine pe plan local, președintele FIC subliniază că acestea au jucat și joacă un rol extrem de important în dezvoltarea țării. „În primul rând, România după 1989 a fost o țară decapitalizată. Investițiile străine au jucat un rol crucial în recapitalizarea economiei și în modernizarea ei.” Companiile străine nu au adus doar capital, ci și tehnologie și know-how și un nou mod de management și de înțelegere a valorii într-o economie de piață. Investițiile străine au catalizat economia României într-un moment în care capitalul local nu avea dimensiunea necesară să o facă. Ele vor continua să joace un rol la fel de important și în viitor, afirmă Eric Stab, care conduce din 2008 operațiunile locale ale Engie, care are 3.700 de angajați. El povestește că România a reprezentat pentru Engie o piață importantă încă din 1995, când prin subsidiara de atunci a grupului, Gaz de France, au devenit acționari la producătorul de tuburi din polietilenă, Politub. Prezența pe plan local s-a întărit prin achiziția companiei Distrigaz Sud în 2005. „De atunci, ne-am consolidat prezența în sectorul energetic prin dezvoltare organică și achiziții, ajungând astăzi să livrăm gaze naturale unui portofoliu de 1,7 milioane de clienți, ceea ce ne situează, la nivel de grup, drept a treia țară ca mărime a portofoliului de clienți, după Franța și Belgia.”

Activitatea de bază, distribuția și furnizarea de gaze naturale, a fost completată cu furnizarea de electricitate pentru clienții casnici și de business, cu cea de servicii energetice (650.000 de clienți), dar și cu producția de energie din surse regenerabile (100 MW).
La finalul anului trecut, nivelul investițiilor realizate pe plan local ajunsese la 1,1 miliarde de euro; bugetele au țintit modernizarea și extinderea continuă a activelor și îmbunătățirea calității.

 COMERȚ

Comerțul cu dominantă alimentară, deschis de Metro cu un magazin cash & carry în 1996 și apoi de Carrefour cu hipermarketul din Militari, a depășit deja 3.000 de magazine în România, deși formatele de acum aproape 20 de ani au fost înlocuite de spațiile mici, așezate din interiorul orașelor, cât mai aproape de consumator. Tentativele de antreprenoriat din zona retailului alimentar de mari dimensiuni au fost fie sortite eșecului (falimentul lanțului de hipermarketuri PIC din Pitești), fie destinate unor tranzacții cu greii din sector (Artima a ajuns la Carrefour, Angst la Mega Image și lista poate continua cu alte zeci de branduri regionale).

Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan, Metro Cash & Carry și Profi sunt grupurile cu capital străin care fac regulile în comerțul alimentar și care au depășit fiecare în parte un miliard de euro.

Tot comerțul, de data aceasta cel cu materiale de construcții și bricolaj, a născut însă cel mai mare business antreprenorial din România. Dedeman Bacău, afacerea fraților Adrian și Dragoș Pavăl, a depășit 5,2 mld. lei în 2016, a trecut la finalul anului 2017 de 10.000 de angajați și demonstrează forța celor doi antreprenori pe o piață pe care nume precum Obi sau Bricostore nu au rezistat.

Un alt mare investitor pe plan local este OMV Petrom, care a investit în perioada 2005-2017 circa 13,5 miliarde de euro (56 miliarde lei). Doar anul trecut OMV Petrom a raportat investiții de peste 650 de milioane de euro (circa 3 miliarde de lei). Potrivit reprezentanților companiei, strategia OMV Petrom prevede continuarea investițiilor într-un ritm susținut, cu un buget de 5 miliarde de euro până în 2021. Pentru anul în curs, compania și-a propus un buget de investiții de 3,7 miliarde de lei pentru 2018, în creștere cu 20% față de anul trecut. Principalele proiecte pentru acest an sunt: continuarea proiectului Neptun Deep, pentru care decizia finală de investiție este așteptată în cea de-a doua jumătate a anului; forarea a peste 100 de sonde noi de petrol și gaze; continuarea proiectului Policarburanți prin care se construiește o nouă unitate în cadrul rafinăriei Petrobrazi care permite conversia GPL-ului în benzină și motorină.

Apetit pentru branduri

În industria bunurilor de larg consum, multinaționalele au găsit un teren fertil mai cu seamă din prisma apetitului de consum. În primă fază, în primii ani de capitalism, într-o țară cu magazine goale, cererea era mai mare decât oferta; apoi, de-a lungul anilor, interesul românilor, care erau obișbuiți cu produse fără nume – dero, zahăr sau salam –, a fost captat de zarva pe care o făceau brandurile cu rezonanță internațională sau cele care reușeau să le ajungă la suflet. Însă mare parte din afacerile antreprenoriale dezvoltate pe plan local au fost preluate de companii străine, iar între cele mai recente exemple se numără preluarea producătorului de lactate Albalact, liderul domeniului, dezvoltat de antreprenorul Raul Ciurtin, de către grupul francez Lactalis.

Jaak Mikkel, CEO al Coca-Cola HBC România, spune că piața locală oferă un foarte bun potențial de creștere ce poate fi pus în valoare cu ajutorul investițiilor. „România este o țară ce se dezvoltă, un potențial hub regional ce permite exporturile; în plus, consumatorilor locali le plac inovațiile și varietatea.” Dovadă și ritmul de creștere a îmbuteliatorului de băuturi răcoritoare: în 2017, Coca-Cola HBC România a înregistrat volume mai mari cu 6% față de anul anterior. „Creșterea provine pe de-o parte din avansul cu mid single digits (procent de o cifră, de nivel mediu) al categoriei de băuturi carbogazoase, cât și din creșterea categoriei de băuturi necarbonatate în volum cu high-single digits (procent de o cifră, de nivel înalt)”, afirmă Jaak Mikkel.

Indiferent de sursa lor, investițiile contribuie la creșterea economică a unei țări, aduc bunăstare și ajută la dezvoltarea comunităților, punctează estonianul aflat la cârma afacerilor locale ale celui mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare de pe piața locală.
România are un rol extrem de important pentru operațiunile grupului sistemului Coca-Cola în Romania, susține Jaak Mikkel. „Suntem cea mai mare companie din industria băuturilor și a doua ca mărime din industria bunurilor de larg consum (FMCG). Producem și îmbuteliem local și distribuim în România și în zece alte țări din regiune băuturile din portofoliul companiei Coca-Cola.” În plus, Coca-Cola HBC România este cel mai mare exportator din industria băuturilor, cu o cotă de aproape 30% din toate exporturile de băuturi. Portofoliul companiei include Coca-Cola, Fanta, Sprite, Cappy Dorna, Dorna Izvorul Alb, Poiana Negri, Fuzetea, cafeaua ready-to-drink illy issimo, băuturile energizante Burn și Monster și, începând cu octombrie 2017, cafeaua Lavazza. „Deservim peste 70.000 de clienți și un public de 20 de milioane de consumatori.”

Prezența sistemului Coca-Cola pe piața locală generează o valoare adăugată de 448 milioane de euro, echivalentul a 0,3% din PIB, arată cel mai recent studiu realizat de compania Steward Redqueen referitor la impactul îmbuteliatorului pe piața locală. „Peste jumătate din această sumă, generată de prezența Coca-Cola, reprezintă contribuția la bugetul de stat – 241 milioane euro – și constituie 0,8% din toate taxele încasate de statul român. Totodată, fiecare din cele 1.500 de slujbe în sistemul Coca-Cola generează alte 12 locuri de muncă în economie, de-a lungul lanțului valoric pe care îl creăm”, declară Jaak Mikkel. Compania pe care o conduce operează trei fabrici pe piața locală: la Ploiești, Timișoara și Poiana Negrii. La cele din Ploiești și Timișoara sunt produse și îmbuteliate băuturile răcoritoare, sucurile de fructe și ceaiurile reci, iar la Poiana Negrii sunt îmbuteliate apele minerale din portofoliul companiei.

 INDUSTRIA GREA

Metalurgia generează încă peste 1% din cifra de afaceri totală a companiilor din România și între cele din industrie se află o parte dintre cei mai mari jucători din economia locală, precum ArcelorMittal Galați, Alro sau TenarisSilcotub. Restructurărille din sector au lăsat însă urme adânci într-o perioadă în care economia românească s-a aflat în zodia reorganizărilor și reducerilor de costuri.

Metalurgia, o industrie de aproape 4 miliarde de euro anual, mai are doar 27.000 de angajați, la jumătate față de 2008 după un proces de restructurare care a vizat întregul sector și în urma căruia combinatul siderurgic din Galați, cel mai mare jucător din piață, a coborât pentru prima dată la 6.000 de salariați.

Fostul Sidex a raportat pierderi în 2016, cu un rezultat negativ de 271 mil. lei, potrivit datelor de la mfinante. În ultimul deceniu, Mittal a adunat la Galați pierderi de 4,4 mld. lei, în condițiile în care producția combinatului stă de mai mulți ani la numai 2 milioane de tone de oțel.
Dacă industria grea a traversat perioade dificile în ultimul deceniu, din urmă vine puternic producția de electrocasnice cu cinci fabrici mari al căror business crește de la an la an: Arctic, De’Longhi, Philips, Electroargeș, Electrolux merg împreună spre afaceri de 4,5-5 mld. lei. Lor li se adaugă Philips Orăștie, companie al cărei bilanț pe 2016 nu este însă disponibil pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Industria (extractivă, prelucrătoare și producția de energie electrică) adună aproape 45% din soldul total al investițiilor străine directe (ISD) la finalul anului 2016, potrivit raportului anual publicat de BNR.

Coca-Cola este prezentă în România de mai bine de 25 ani, iar de atunci investițiile au depășit pragul de 200 de milioane de euro. Cea mai recentă investiție a fost finalizată anul trecut, odată cu inaugurarea la Timișoara a unei noi linii de îmbuteliere de mare viteză pentru doze, o investiție de peste 7 milioane de euro. „Această nouă investiție face ca în fabrica noastră din Timișoara să funcționeze cea mai rapidă linie de îmbuteliere pentru băuturi din România, capabilă să îmbutelieze până la 90.000 de doze pe oră.” În 2013, în fabrica din Ploiești a fost încheiată o investiție de 22 de milioane de euro în linia aseptică de îmbuteliere pentru Cappy Pulpy. „Fabrica din Ploiești este pentru Coca-Cola HBC un centru al investițiilor în inovații tehnologice și cea mai mare fabrică de profil din sud-estul Europei”, mai spune Jaak Mikkel.

Onno Rombouts, managing director al Heineken România, punctează că „industria bunurilor de larg consum este unul dintre domeniile cu cea mai bună dezvoltare în economia românească, aducând o contribuție importantă în industria alimentară, în sectorul agricol și în retail”.
Gusturile consumatorilor români, constată Onno Rombouts, evoluează în mod constant și aceștia devin curioși să încerce produse noi. Heineken a ajuns să genereze direct și indirect peste 21.000 locuri de muncă, prin furnizori, în industria ospitalității sau în segmentul retail. „În cele patru fabrici din Constanța, Craiova, Târgu-Mureș și Miercurea Ciuc producem bere și cidru, pentru care achiziționăm peste 70% dintre ingrediente din România, de la producători autohtoni. Investițiile noastre începute în 1998 în România generează în acest moment peste 252 milioane de euro venituri bugetare din producția și vânzarea produselor Heineken”, afirmă Onno Rombouts.

Silicon Valley-ul Europei

România a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante centre IT & C ale Europei, cu un potențial de a deveni un Silicon Valley al Europei de SE, afirmă reprezentanții Orange România. Industria IT & C este unul dintre principalele motoare ale economiei românești, iar potrivit Băncii Naționale a României, până în 2025, se așteaptă ca sectorul tehnologiei (IT & C) să își dubleze ponderea din PIB ajungând la 12%. Uitându-ne concret la domeniul telecom, acesta reprezintă 2% din PIB-ul României, fiind înregistrate de la an la an evoluții pozitive, datorate în principal consumului de date și de internet fix de mare viteză. De exemplu, în 2017, comparativ cu anul precedent, piața telecom a crescut cu 5% conform estimărilor Orange România, companie care și-a început activitatea pe plan local în urmă cu 21 de ani.

Importante companii de IT & C din întreaga lume și-au deschis filiale în România, iar impactul investițiilor devine, an de an, din ce în ce mai vizibil. Toate aceste investiții au fost facilitate de un context favorabil: apetența românilor către nou, către tehnologie, flexibilitatea și puterea de adaptare și de învățare, nivelul ridicat de pregătire a oamenilor, eficiența din punctul de vedere al costurilor de implementare și al forței de muncă, una dintre cele mai performante infrastructuri de rețea din Europa, viteze de internet în bandă largă de top 10 la nivel mondial. În acest fel au fost atrase investițiile străine care au ridicat foarte mult valoarea industriei.

 INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Coca-Cola HBC România (producția băuturilor răcoritoare), Ursus Breweries (fabricarea berii) și Bunge România (fabricarea uleiurilor) sunt cei mai mari trei producători din industria alimentară și a a băuturilor după cifra de afaceri din 2016.
Producătorul sucurilor Coca-Cola și Fanta și al apelor minerale Dorna este liderul incontestabil al producției în ultimii cinci ani, o perioadă în care businessul Coca-Cola HBC s-a majorat cu 15%. În ultimul an, avansul a fost de 5%, ajungând la 2,2 mld. lei.

În top zece, producția de băuturi răcoritoare, fabricarea berii și a uleiurilor sunt cel mai bine reprezentate industrii, cu câte două companii fiecare, acestea fiind de altfel și industriile cu cele mai mari businessuri din producția de alimente.
Economia locală nu are în top zece nicio fabrică de lapte, de ciocolată, de mezeluri sau de pâine, iar primele zece companii au capital integral străin.

Primele afaceri antreprenoriale din industria alimentară sunt Prutul Galați, o companie controlată de Marian Andreev, Romaqua – producătorul Borsec (Octavian Crețu și Nicolae Palfi) – și Unicarm din Satu-Mare, un business integrat, controlat de Vasile Lucuț. Unicarm are o parte din business și în comerț, însă obiectul principal de activitate al companiei, declarat la Registrul Comerțului, este fabricarea produselor din carne.

Industria alimentară și a băuturilor – doar companiile cu coduri CAEN 10 și 11  – a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri estimată de ZF la 55 mld. lei; cele mai mari 50 de companii contribuie cu 45% la acest rulaj. Analiza ia în calcul doar companiile din codul CAEN industrie alimentară și a băuturilor și firmele care au raportat rezultatele financiare pe 2016 până la începutul lunii septembrie. Nu sunt incluse în top firme active în industria alimentară dar care au alte coduri CAEN.

În primul rând, investițiile străine ajută dezvoltarea economiei locale și fac posibilă creșterea productivității contribuind la transferul noilor technologii, al know-how-ului și al altor aptitudini – manageriale, de marketing, susțin reprezentanții Orange România.

„România reprezintă una dintre cele mai importante piețe din Europa ale grupului Orange, atât din punctul de vedere al performanței operaționale, cât și al inovațiilor tehnologice dezvoltate și implementate local”, conform reprezentanților Orange. În România, operatorul are peste 3.000 de angajați, dintre care peste 500 de profesioniști lucrează pentru țările din grupul Orange din întreaga lume, în domeniul inovației și al proiectelor ce au la bază tehnologia.

Cu investiții de 3 miliarde de euro în ultimii 20 de ani, Orange este unul dintre principalii investitori din țară. O parte din această investiție s-a concentrat atât pe dezvoltarea infrastructurii, cât și pe crearea și dezvoltarea locurilor de muncă din întreg lanțul de distribuție. În prezent, Orange are peste 10 milioane de clienți, ceea ce înseamnă că operatorul conectează 1 din 2 români. Cifra de afaceri a Orange România a fost anul trecut de 1,07 miliarde de euro; în ultimul trimestru al anului, compania a realizat o cifră de afaceri de 280 milioane de euro, în creștere cu 7,7% față de perioada similară a anului trecut.

Investiții comparabile a realizat și Vodafone România, care a a intrat pe piața locală în 2005, prin achiziția Mobifon, și este, potrivit reprezentanților companiei, un investitor important în această țară, unde oferă servicii de telecomunicații pentru persoane fizice și juridice. De asemenea, operează centre mari de servicii – Vodafone Romania Technologies și Vodafone Shared Services Romania – care oferă suport pentru companii din mai multe țări în care grupul are operațiuni.

Contribuția economică totală a Vodafone în anul fiscal 2015-2016 pentru toate entitățile prezente în România a fost de 209 milioane de lire sterline (237 milioane de euro), sumă alcatuită din contribuții directe și indirecte, precum și investiție de capital, conform raportului grupului Vodafone „Taxation and our total economic contribution to public finances, 2015-2016”. Informațiile pentru cel mai recent an financiar, care s-a încheiat la 31 martie 2017 (2016-2017), arată că Vodafone România a avut venituri din servicii de 707,2 milioane de euro, cu aproape 3% mai mari față de anul anterior.

Zvâcul românesc

Companiile cu capital privat românesc au avut afaceri de 571 de miliarde de lei în 2016, cu 4% mai mult decât în 2015, în timp ce companiile cu capital străin și-au majorat afacerile cu 5% în 2016, până la 609 miliarde de lei, conform studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de ZF împreună cu PIAROM, Patronatul Investitorilor Autohtoni din România. Conform studiului, 2016 a fost un an excepțional din punctul de vedere al profiturilor – deopotrivă pentru firmele străine, dar și autohtone. Companiile din România au înregistrat profituri nete totale de 85 de miliarde de lei, cu 13% mai mult decât în anul anterior; mai mult, companiile private românești au o rată a profitabilității dublă față de cele cu capital străin. Astfel, companiile cu capital privat românesc au obținut profituri nete de 45 de miliarde de lei în 2016 și au raportat pierderi nete de 12 miliarde de lei.

 TRANSPORT
Companiile din sectorul de transport și depozitare, care totalizează peste 53.000 de businessuri, și-au crescut în perioada 2008-2006 cifra de afaceri cu 51%, până la peste 75 mld. lei  (16,6 mld. euro), arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului.
Sectorul este dominat de companii cu acționariat de stat și de cele cu capital privat autohton. Cea mai mare companie activă în acest sector este CFR Călători, principalul transportator de persoane pe căi ferate, care a avut în 2016 o cifră de afaceri de 1,8 mld. lei, în scădere cu aproape 3% față de anul precedent.

Compania și-a crescut însă profitul net, ajungând la 49 de mil. lei. Operatorul de transport a avut în primele șase luni din 2017 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 931,8 mil. lei,  în creștere cu 14% față de perioada similară de anul precedent.

 CONSTRUCȚII

Cea mai mare companie din acest sector a fost în 2016 Strabag SRL, societate cu acționariat străin, care a avut o cifră de afaceri de 911 mil. lei, în scădere cu 13% față de anul precedent.

Cel mai mare declin al cifrei de afaceri l-a înregistrat anul trecut Hidroconstrucția, care a avut un rulaj de 405 mil. lei, în scădere cu 47% față de anul precedent. Pe de altă parte, cea mai mare creștere a vânzărilor a raportat-o CON-A, care și-a majorat businessul cu 44% față de anul 2015.
Și din punctul de vedere al profitului net companiile din sectorul construcțiilor au fost pe o pantă ascendentă în 2016.

 SISTEMUL BANCAR

Clasamentul sistemului bancar după active este condus de ani buni deja de BCR, parte a grupului austriac Erste, care deținea în 2016 active în valoare de circa 64 mld. de lei, în creștere cu aproape 8% față de 2015, potrivit datelor de la Registrul Comețului. Dimensiunea activelor îi asigură BCR o cotă de piață de peste 15%.

Podimul celor mai mari instituții de credit după active este completat de Banca Transilvania, care a tras linie la finalul anului 2016 cu active de 51,8 mld. de lei, în creștere cu peste 9% față de 2015, un ritm de trei ori mai rapid decât al BRD SocGen, principalul competitor al băncii de la Cluj. 2016 este de altfel unul istoric pentru banca pusă pe picioare de Horia Ciorcilă, fiind primul care găsește Banca Transilvania înaintea rivalilor de la BRD SocGen. Ascensiunea băncii de la Cluj este în bună măsură rezultatul strategiei de creștere anorganică, banca fiind unul dintre cei mai importanți actori în fuziuni și achiziții din piața locală.

În 2014, Banca Transilvania a cumpărat Volksbank într-una dintre cele mai mari tranzacții de preluare de pe piața bancară românească, pentru ca în 2017 să semneze achiziția Bancpost, cea mai valoroasă bancă la vânzare la momentul respectiv și numărul nouă din sistemul bancar, cu o cotă de piață de circa 3%.

După BCR, Banca Transilvania și BRD SocGen în clasament urmează Raiffeisen și UniCredit, ambele raportând un avans de peste 6% al bilanțului, ceea ce în termeni nominali înseamnă active de peste 33 mld. de lei pentru Raiffeisen și peste 32 mld. de lei pentru UniCredit Bank.

Afacerile străine domină sectoarele industriale care contribuie la exporturile României (țiței, automobile, mașini și utilaje, metalurgie și telecomunicații), afacerile românești deținând supremația în construcții, turism, industria alimentară, observă și Daniel Stăncescu, CEO al AdePlast. „Să nu uităm că multinaționalele au pătruns în România prin privatizare, investițiile greenfield au fost mai reduse ca substanță. Se adaugă, în plus, evident, o lipsă de tradiție, maturitate și competențe ale antreprenorilor români. Un exemplu clar: de câți antreprenori români care au fost cumpărători în tranzacții de fuziuni și achiziții ați auzit? De câte multinaționale cu baze în România? Putem continua cu absența unei strategii coerente din partea statului care ar fi putut – și ar trebui – să constituie un motor al dezvoltării afacerilor românești și al capacitații sporite de obținere a valorii adăugate. Tot în spatele guvernanților trebuie să punem, dincolo de lipsa capitalului necesar, nenumăratele piedici în atragerea lui sau protejarea concurenței corecte”, declară și Daniel Stăncescu.

Ce ar trebui făcut pentru găsirea și construirea unui model pentru stimularea capitalului autohton? CEO-ul AdePlast spune că în contextul prezent, al globalizării, stimularea capitalului autohton nu ar trebui să excludă internaționalizarea afacerilor românești prin cele mai potrivite forme. „Asta se poate face prin alianțe strategice cu firme străine, redefinirea misiunilor companiilor românești, a piețelor posibile pe care pot acționa în condiții de maximă rentabilitate, managementul performant la care se poate ajunge prin programe cu adevărat valoroase de calificări. Utilitatea acestui model ar fi fără doar și poate extremă pentru că fără firme autohtone puternice și competitive, toate piețele românesti (și cele care încă «au scăpat») vor fi inundate de bunuri și servicii oferite de afacerile străine, cu sau fără protecționismul statului”, punctează CEO-ul Adeplast, companie care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 92 milioane euro, în creștere cu 20% față de 2016; profitul a crescut cu 15%, iar personalul a ajuns la 365 de angajați.

AdePlast a realizat investiții totale de 22 de milioane de euro, având în acest moment patru platforme industriale pentru producția de materiale de construcții.

În aprilie va intra în funcțiune fabrica de polistiren expandat din cadrul platformei industriale de la Ișalnița. „Vom ajunge astfel la capacități de productie de 3,3 milioane metri cubi de polistiren (EPS). În luna august, vom inaugura fabrica de mortare uscate și adezivi de pe această platformă”, spune Daniel Stăncescu.

„Există trei mari surse de finanțare a dezvoltării unei economii în Europa: bugetul de stat, fondurile europene și capitalul privat. In condițiile în care bugetul public alocat investițiilor este în scădere în ultimii ani, iar absorbția fondurilor europene rămâne o problemă, rolul jucat de capitalul privat va fi extrem de important”, conchide Eric Stab.