Cum se descurcă logistica, businessul momentului, fără drumuri, căi ferate și legislație

“Dacă vorbim de investiții, trebuie să ne uităm la mai mulți factori. În primul rând, la infrastructură – autostrăzi, terminale, calea ferată, infrastructura intermodală. Toate acestea lipsesc. De asemenea, este importantă infrastructura soft, adică tot ce înseamnă partea de fiscalitate, legislație, vamă, aportul pe care îl putem avea aici astfel încât să facilităm importurile, dar și partea comercială, respectiv marketingul, promovarea. Alt factor care trebuie luat în calcul este cel educațional, pentru că în afara asociațiilor de profil și a câțiva antreprenori care țin cursuri de specialitate nu există partea educațională”, a declarat Dragoș Gelețu, director general al KLG Logistics România, la conferința “Logistică – servicii complexe pentru eficientizarea afacerilor”, organizată săptămâna trecută de BUSINESS Magazin.

El crede că este un moment oportun pentru ca autoritățile să sprijine acest domeniu. “Există fundamente, sunt companii care vor să mute centre de distribuție, de producție mare, dar au probleme pentru că nu avem infrastructură fizică, infrastructură soft. Pe partea de fiscalitate sunt probleme legate de plata TVA, există directive europene în acest sens, dar România nu le aplică pentru că se pune problema reducerii gradului de colectare. Cu cât ajutăm mai mult companii mari să vină în România, cu atât profităm mai mult din asta”, a arătat Gelețu.

Toate aceste probleme se regăsesc în prețul final al produselor. “În România, din păcate, avem un minim de 10-15% din partea de costuri logistice din cauza infrastructurii, ceea ce se traduce prin toate aceste neajunsuri. Asta înseamnă că românii cumpără mai scump decât un neamț, un olandez, produsele fiind mai ieftine în afară decât în România”, a arătat reprezentantul KLG Logistics.

Pe de altă parte, Ion Lixandru, vicepreședintele UNTRR, a arătat că dezvoltarea logistică a avut la bază doar consumul, neavând suportul dezvoltării infrastructurii. “Cel mai bine ar fi să facem o scrisoare, deși poate pare naiv. Să cerem să se ducă la bun sfârșit toate proiectele începute de autorități. Este cel mai important, pentru că tehnologiile, inovațiile în care investesc companiile sunt puse în umbră din cauză că aceste proiecte nu sunt duse la bun sfârșit”, a spus Lixandru.

Adriana Pălășan, vicepreședintele ARILOG, o asociație de profil, spune că în prezent există investitori interesați să înceapă noi proiecte pe acest segment, dar mai ales în domeniul producției și mai puțin pe logistică. O tendință semnalată de reprezentantul ARILOG este asocierea între companiile de logistică în vederea optimizării costurilor și acoperirii cât mai eficiente a cererii. “Dezvoltarea spațiilor logistice în țară are în spate acorduri între logisticieni, care lucrează împreună pentru reducerea costurilor. Nu poți face nimic pentru infrastructură, dar poți să lucrezi în interior pentru a avea costuri competitive.”