Cum se construiește un oraș inteligent?

„Orașul inteligent” sau mai răspânditul „smart city”, dincolo de faptul că este un concept la modă, cu accent pe inovație și antreprenoriat, ar trebui să atragă și dezvoltarea economiei digitale prin investiții și locuri de muncă, crescând, între timp, și nivelul de productivitate și competitivitate. Unde sunt piedicile?

Un oraș inteligent ar însemna că are o țesătură urbană instrumentată și activată prin infrastructura de IT&C, software prin diverse dispozitive de monitorizare folosite pentru îmbunătățirea managementului, dar și pentru calitatea guvernanței”, crede Adrian Ilie, consultant în dezvoltare urbană și director executiv în cadrul Synergetics. Compania pe care o reprezintă deține cea mai mare cotă din domeniul planificării urbane (42%) și are în portofoliu proiecte de actualizare a planurilor urbane generale pentru patru dintre orașele desemnate poli de creștere regională, mai exact Craiova, Brașov, Constanța și Cluj Napoca. Potrivit reprezentanților acesteia, este singura companie locală care efectuează planuri urbanistice în format geospațial (GIS), creând posibilitatea gestionării orașelor în timp real.

Compania s-a decis să abordeze urbanismul și planificarea teritorială inteligente în contextul în care orașele și regiunile României au nevoie, în primul rând, de cartografiere digitală. „Explicit, autorităților le lipsesc informațiile și posibilitatea de vizualizare a datelor care țin de domeniul public, fondul construit, rețelele de utilități, riscurile de mediu, distribuirea spațială a populației, a agenților economici, infrastructura de transport, documentațiile de urbanism aprobate etc, precum și analizele de valoare”, spune Adrian Ilie. Pe scurt, compania consolidează și extinde moduri noi de a cunoaște și de a gândi orașele și județele prin date, algoritmi și printr-o combinație de canale media și georeferențiere, reprezentând procesul atribuirii de coordonate unei imagini astfel încât un program GIS să poată poziționa corect imaginea pe glob.

Un aspect esențial în planificarea și regenerarea urbane constă în abordarea problemelor reale cu care se confruntă orașele, formulând politici integrate, bine fundamentate, care să atragă investiții publice și private menite să oprească declinul urban și deteriorarea unei părți de oraș. „Tehnologia în sine nu este un răspuns pentru toate aceste provocări urbane. În schimb, este o promisiune extraordinară și o garanție pentru luarea unor decizii bine informate, pentru monitorizarea și coordonarea implementărilor, dar mai ales pentru credibilitatea în fața capitalului investițional mare, concurența globală cu alte orașe fiind exigentă și implacabilă”, explică reprezentantul Synergetics. În ultimele două decenii, instituțiile centrale și locale au abordat strategii incoerente către digitalizarea datelor privind teritoriile administrate, observă el. Mai mult, guvernele nu au reușit să fie motorul dezvoltării și reglementării standardelor de colectare sau al schimbului de date.

Adrian Ilie explică fenomenul prin faptul că autoritățile publice care au achiziționat sisteme GIS au avut o gândire limitată și nu este deloc neobișnuit ca astăzi o primărie să dețină un PUG tipărit pe o foaie deteriorată din cauza utilizării, un program desktop de editare GIS în cadrul departamentului de patrimoniu/infrastructură, iar informațiile să fie centralizate în tabele .xls. Toate acestea, fără a avea o hartă a localității care să conțină un singur set complet de date, cum ar fi – de exemplu – cele care țin de evidența domeniului public. „Analiza noastră la  nivel  național  arată  că  unele  autorități  au  realizat  «implementări  GIS»,  fără  a  fi  preocupate  de actualizarea  în timp a informațiilor  din  aceste  sisteme.  Extrem  de  puține  primării/consilii județene/agenții guvernamentale au expertiză în colectarea și procesarea de date geospațiale, iar instituțiile nu urmăresc schimbul de date geospațiale.” România se poziționează în afara oricărei evoluții în managementul informațiilor, inovației în colectarea datelor geospațiale, gestionării și procesării, diseminării și aplicării lor, chiar dacă acestea devin tot mai disponibile prin avansarea senzoristicii sau a stocării și analizelor big data.

Conform Geospatial Readiness Index Report din 2019, România este  în urma unor țări ca Etiopia, Sudan, Nepal, Ghana, Azerbaidjan și Kârgâzstan în privința adoptării tehnologiei de acest gen. În urma sistematizării impuse de regimul comunist, care funcționa împotriva proprietății private, percepția generală de după Revoluție a fost aceea că nu există nicio nevoie de birocrație și control al dezvoltării, iar orice formă de planificare – sarcină a autorității publice – merita mai degrabă stigmatizată. „Însă, nu trebuie uitat că, din punct de vedere juridic, statul are un rol, atât în crearea și apărarea drepturilor de proprietate privată – nu ne-ar plăcea ca vecinii noștri să nu respecte nicio regulă când își construiesc un imobil –, cât și în ceea ce privește protejarea interesului public, principiu insuficient cultivat și explicat astăzi”, susține Adrian Ilie, adăugând că urbanismul și-a pierdut, din păcate, din funcția socială, estetică, administrativă și simbolică, iar întregul sistem nu internalizează ceea ce vor oamenii. În consecință, internalizarea procesului urban a fost redusă la raționalitatea birocratică, presupusă a fi atotputernică, cu grade conjuncturale de flexibilitate sau decizii arbitrare, slab întemeiate, de multe ori percepute a fi sancționatorii de către investitori, crede Adrian Ilie.

Problemele de fond sunt neaplicarea legislației în vigoare, chiar dacă este insuficientă,  a inexistenței procedurilor și standardelor, lipsa promovării unor modele de seriozitate profesională, cele mai mari probleme fiind cu precădere în zona operațională a administrației publice locale. „Alte exemple sunt inexistența sancțiunilor sau regulilor pentru ceea ce primăriile nu fac, pentru faptul că nu respectă propriile reglementări, programele de dezvoltare anunțate, termenele pentru condiționalități aprobate, care afectează și zona privată, nu doar proprietatea publică, nu este legiferat transferul ierarhic de responsabilitate în cazul în care o autoritate este pasivă, astfel încât competența să poată fi preluată de o alta de rang superior și să ducă la îndeplinire obligațiile.”  O consecință rar enunțată este că, în realitate, sistemul de planificare a devenit – prin practica sa și, mai ales, prin urbanismul derogatoriu – cea mai mare distorsionare a pieței, dintre toate activitățile economiei naționale, spune directorul executiv.

În drum spre piața locală de capital

„Acum suntem pe drumul unei transformări importante, suntem pe cale de a deveni companie publică, fiind în proces de listare pe piața AeRO, în etapa plasamentului privat, care este planificat să se încheie în mai”, spune Adrian Ilie. Plasamentul trebuia să înceapă inițial pe 24 februarie, când a început războiul din Ucraina, motiv pentru care compania a ales să aștepte ca piața să se liniștească într-o oarecare măsură. Societatea intenționează să atingă o cifră de afaceri de 20 de milioane de lei în 2022 și țintește o finanțare de 5 milioane de lei în urma vânzării unui pachet de acțiuni de 18%, listarea propriu-zisă pe Bursa de Valori București putând avea loc în luna iunie. Procentul din companie care urmează a fi cedat este de 18,18%, iar prețul pe acțiune a fost stabilit la 1,25 lei. Anterior plasamentului, fondatorii, Adrian Ilie și Claudiu Nicolae, aveau fiecare 50% din companie. „Viitorul dezvoltării României depinde în mare parte de gradul de absorbție al fondurilor UE. Astăzi, aceste finanțări sunt o mare șansă pentru administrație de a remodela politicile publice și de a rezolva nevoi stringente de investiții, însă e nevoie de multă muncă până la a vorbi de procese finalizate cu succes”, consideră reprezentantul Synergetics, explicând în continuare că lipsa generală de forță de muncă bine calificată afectează semnificativ administrația publică. De asemenea, resursele financiare ale administrației au fost limitate de criza sanitară și acum de războiul de la nord de graniță, soluțiile inovatoare și digitalizarea trebuind să fie mai mult ca niciodată pe lista de priorități a guvernului. „Atmosfera din prezent te poate face să îți pierzi concentrarea pe ceea ce este important, fiindcă cei mai mulți oameni devin reactivi în fața incertitudinilor și mai puțin proactivi (…) Regula pentru cei care activează în sectorul public este să fii penalizat pentru greșeli, dar niciodată recompensat pentru asumarea riscurilor aferente unui succes.” De aceea, unele procese tind să se îngreuneze și investiția de timp crește mai mult decât și-ar fi dorit compania. Totuși, Adrian Ilie este de părere că niciodată nu ar trebui să irosești o criză bună, citându-l aici pe Winston Churchill, cu al său îndemn „never waste a good crisis”. În aceeași notă, compania și-a dublat numărul de angajați în timpul pandemiei de Covid-19 și plănuiește să se listeze la Bursă într-o perioadă marcată de războiul ruso-ucrainean. În ceea ce privește factorii de mediu și sustenabilitatea, societatea va trece prin cea mai mare transformare din istoria sa, în vreme ce internalizează așa-numitul Geospatial ESG (mediu, social și guvernanță corporativă), definit prin utilizarea datelor geospațiale pentru a genera perspective ESG relevante asupra unui anumit activ comercial, companie, portofoliu de investiții sau zonă geografică. Aici, standardele ESG încep cu localizarea exactă și definirea „datelor despre active” – măsurare, estimare și integrare în valori solide.

Probleme și soluții

„Merită a fi enunțate cauzele care au condus, după 1990, la mecanisme nefuncționale ale pieței. Autoritățile au eșuat lamentabil în articularea și impunerea unei planificări spațiale coerente, din cauza lipsurilor financiare, a insuficientei profunzimi juridice și economice, a inexistenței abilităților de negociere pentru a contracara dezvoltările nocive, a dezinteresului pentru proprietatea publică”, a declarat reprezentantul Synergetics pentru BM. Lista poate fi completată de lipsa de intenții de a achiziționa terenuri și imobile cheie în mediul urban, care ar fi permis avansarea unor politici de regenerare și planificare corespunzătoare. Un rol covârșitor în producția mediului urban construit a rămas în mare parte capitalului privat, care a fost în decalaj cu dezvoltarea infrastructurii de transport, utilități și întreținerea spațiilor publice. Așadar, zonele atractive din punct de vedere imobiliar au fost colonizate, iar astăzi se observă „insule” de modernizare în mijlocul sau în vecinătatea spațiilor degradate, amintind de un peisaj indian împărțit în ghetouri și palate aurite. „Stabilirea celor mai ambițioase obiective și practicile aplicate vor determina propuneri și amendamente legislative mai performante. Îndeobște, calitatea vieții într-un oraș este bună atunci când locuitorii sunt capabili să facă față complexității. În schimb, calitatea vieții este scăzută atunci când locuitorii, investitorii și politicienii văd totul la nivel individual și nu înțeleg că între valorile de bază ale orașului sunt forța și natura colectivă ale oricăror decizii.” Înainte de a înființa Synergetics, Adrian Ilie a „flirtat” cu mediul corporate, apoi a intrat în administrația publică centrală. Totuși, el este de părere că experiența antreprenorială rămâne cea mai consistentă, fiind „cea care te umple de fiori și cicatrici, fără să ai voie să-ți pierzi concentrarea”. În final, dacă Reid Hoffman, fondatorul rețelei de socializate pentru mediul de business Linkedln „mi-ar fi spus personal, când am înființat compania, că antreprenorul este cineva care sare de pe o stâncă și asamblează un avion în timp ce coboară spre pământ, i-aș fi răspuns că e o metaforă puțin exagerată”.