Cum se construiește securitatea unei țări? Un tânăr român de doar 34 de ani explică rețeta pentru a o asigura

Colaborarea strânsă dintre instituțiile statului, mediul academic și expertiza privată este singur rețetă câștigătoare pentru construcți securității unei țări, este încredințat Andrei Avădănei, CEO al Bit Sentinel, companie de cybersecurity pe care o conduce de peste un deceniu. El este deopotrivă implicat în consultare pe unele inițiative și politici publice, dar și în dezvoltarea comunitățiii de specialiști în securitate cibernetică.

Andrei Avadanei

CEO, Bit Sentinel 

Vârsta: 34 de ani

Ceea ce face astăzi Andrei Avădănei, după cum povestește chiar el, este un mix complex de antreprenoriat, tehnologie, strategie și educație, iar aceste planuri sunt atât de întrepătrunse încât este imposibil să le mai separe. Atunci când timpul îi permite și i se solicită se implică în consultare pe unele inițiative și politici publice. În plus, alocă tip și energie pentru dezvoltarea comunității, fiind încredințat că România trebuie să înceteze să mai fie doar un exportator de talent și un importator de soluții.

Câte „joburi” ai, de fapt? Ce faci dincolo de rolul oficial?

Sunt om și tată, aș începe cu asta înainte de orice. Mai departe, cumva totul se leagă sau duce spre securitate cibernetică. Așa că, dincolo de titlurile oficiale, rolul meu real este să las în urmă o industrie mai matură decât am găsit-o, mai bine pregătită, mai bine reprezentată, cu oameni mai bine formați și cu o voce mai clară la masa celor care iau decizii. Ca majoritatea antreprenorilor, pălăria o schimb de câteva zeci de ori pe zi acolo unde este necesar – sales, business development, PR, marketing, HR, consultanță, și lista continuă.

La Bit Sentinel protejăm afaceri și infrastructuri critice, dar ne-am dat seama rapid că tehnologia singură nu e de ajuns dacă nu ai oameni pregătiți și capabili să acționeze sub presiune. Așa a apărut CyberEDU, din convingerea că educația tradițională și teoretică este insuficientă și că avem nevoie de un poligon unde specialiștii să se antreneze pe scenarii de atac reale. Dacă atunci era vorba despre a acoperi un gol educațional, astăzi, într-un context în care atacurile asistate de inteligența artificială (AI) au comprimat timpul de reacție de la zile la minute, o astfel de pregătire practică a devenit vitală. Este pasul necesar de la a învăța despre securitate la a ști să oprești un atac atunci când secundele fac diferența între funcționare și colaps.

Dincolo de business, mă implic în consultare pe unele inițiative și politici publice (atunci când timpul îmi permite și mi se solicită ajutorul) și comunitate pentru că în continuare cred că România trebuie să înceteze să mai fie doar un exportator de talent și un importator de soluții. De aceea, prin DefCamp, cea mai importantă conferință de securitate cibernetică și hacking din Europa Centrală și de Est, și prin numeroasele inițiative europene în care suntem implicați alături de instituții de profil, dezvolt parteneriate public-private care să finanțeze cercetarea în securitate cibernetică aici, acasă.

Totodată, prin UNbreakable Romania, proiect Bit Sentinel, cel mai mare program de educație cibernetică pentru elevi și studenți din țară, mă asigur că tinerii pasionați sunt integrați într-un ecosistem care îi vede și îi reține.  În final, „jobul meu neoficial” este să creez punți între business, educație și comunitate, într-un mod care produce rezultate concrete: specialiști buni care ajung în companii bune, companii bune care contribuie la o comunitate sănătoasă și o comunitate care, la rândul ei, formează următoarea generație.

Cine ești profesional în afara funcției din LinkedIn? Ce altceva te definește, în afara profesiei?

Dincolo de funcția de pe LinkedIn, sunt un om norocos pentru că securitatea cibernetică este atât pasiune, cât și profesie. În afara ei, sunt un avid consumator de tehnologie, mereu curios și la curent cu tot ce apare nou. În puținul timp liber pe care îl am, cochetez cu drone de racing FPV, iar mai nou mi-am propus să învăț lucruri complet diferite, cum ar fi pianul. Cred că această combinație de curiozitate, explorare și dorință de a învăța constant mă definește cel mai bine.

CARTE DE VIZITĂ

• Este omul din spatele Bit Sentinel și CyberEDU, dar și cel care a creat, dezvoltat și unit comunitatea de securitate cibernetică prin DefCamp. Dincolo de tehnologie, el vede acest domeniu ca pe o misiune de echipă.

• Prin Bit Sentinel, care reunește peste 30 de angajați și a avut anul trecut afaceri de 1,75 mil. euro, oferă companiilor servicii de protecție cibernetică. CyberEDU transformă învățarea într-o experiență practică, iar despre UNbreakable Romania, proiect Bit Sentinel, spune că este cel mai mare program de educație cibernetică pentru elevi și studenți din țară, iar rolul său este să se asigure că tinerii pasionați sunt integrați într-un ecosistem care îi vede și îi reține.

• Este un mentor care investește în potențialul noii generații și, cu orice ocazie are, îndrumă tinerii spre o carieră în securitate cibernetică.

Care sunt cele trei roluri ale tale în prezent?

Sunt CEO-ul Bit Sentinel, compania de cybersecurity pe care o conduc de peste un deceniu, alături de o echipă de peste 30 de specialiști. Zilnic livrăm servicii de penetration testing, consultanță, precum și răspuns la incidente pentru clienți din România și din regiune – o activitate care ne oferă o perspectivă directă asupra felului în care evoluează amenințările și asupra a ceea ce funcționează cu adevărat în apărarea unei organizații. Această experiență operațională este fundamentul pe care se sprijină toate celelalte responsabilități pe care ni le asumăm. În prezent, activitatea mea se concentrează pe trei direcții mari, care se întrepătrund pentru a forma un ecosistem complet. În primul rând, mizez pe business și reziliență la nivel strategic, unde rolul meu depășește activitatea de consultanță. Particip la discuții de nivel înalt și parteneriate public-private, deoarece cred cu tărie că securitatea unei țări se construiește prin colaborarea strânsă toate cele trei puteri: între instituțiile statului, mediul academic și expertiza privată.

În al doilea rând, sunt dedicat susținerii educației și a noii generații, o zonă în care mă implic cu toată convingerea, de la susținerea olimpiadelor, competițiilor și programelor de profil (UNbreakable Romania, Olimpiada de Securitate Cibernetică, Campionatul Național de Securitate Cibernetică, Campionatul European de Securitate Cibernetică), până la mentoratul direct. Nu este doar o formă de a da ceva înapoi comunității, ci o investiție necesară: viitorul nostru depinde de cât de repede transformăm curiozitatea tinerilor în competențe tehnice reale. Vom continua să sprijinim activ inițiativele tinerilor și în anii ce vin, prin resurse potrivite și contextul necesar pentru a deveni experții de care piața are atâta nevoie.

În final, totul se reduce la consolidarea ecosistemului și a comunității globale. Mă bucur că prin activitatea desfășurată în fiecare an la DefCamp reușim să aducem la Palatul Parlamentului mii de participanți – specialiști din industrie, mediul academic și factorii de decizie – ca să discutăm trenduri, amenințări comune și metode de combate a atacurilor care devin din ce în ce mai sofisticate. Militez constant pentru o comunitate unită, care nu se oprește la granițele țării. Cred că doar prin parteneriate solide și prezență activă pe scena internațională putem pune expertiza românească la masa celor care definesc viitorul securității cibernetice.

Ai renunța la stabilitate pentru mai mult control asupra timpului tău?

Ce stabilitate? Viața de antreprenor este orice, numai stabilă nu. Dar da, mi-aș dori mai mult control asupra timpului meu. Nu cred într-o „formulă magică”, însă caut constant un echilibru care să-mi permită să construiesc proiecte valoroase și, în același timp, să petrec suficient timp cu familia mea.

Care este alegerea profesională pe care ai făcut-o și care nu avea sens pentru alții, dar a funcționat pentru tine?

Să investesc constant, an după an, în DefCamp și în comunitatea de securitate cibernetică din România, într-o perioadă în care mulți considerau că „nu e business” și că ar trebui să mă concentrez exclusiv pe servicii. Astăzi, exact acea comunitate este cea care a generat încrederea, talentele și parteneriatele pe care s-au construit ulterior Bit Sentinel și CyberEDU. Investiția în comunitate nu apare în niciun P&L pe termen scurt, dar este, retrospectiv, cea mai bună decizie strategică pe care am luat-o.

Ce ai refuza astăzi, chiar dacă ar fi următorul pas logic în carieră?

Aș refuza un rol exclusiv politic. Nu pentru că nu mă interesează zona de policy sau reprezentarea instituțională – dimpotrivă. Mă implic activ, prin CCSIR și Bit Sentinel, în dialogul cu instituțiile statului și la nivel european și cred că această muncă este esențială. Dar vreau să rămân în spațiul în care policy-ul se întâlnește cu realitatea operațională. Să pot vorbi despre NIS2, educație sau finanțare europeană pentru cybersecurity având în spate o companie care livrează zilnic, o echipă care gestionează incidente reale și o platformă care formează specialiști. Nu vreau să ajung să vorbesc despre industrie fără să mai fiu conectat la realitatea ei de zi cu zi.

Cum îți gestionezi energia între mai multe roluri?

E o provocare continuă și am învățat „the hard way” că nu poți fi un one-man show dacă vrei să construiești ceva sustenabil. În primii ani făceam de toate, de la tehnic la vânzări, dar am realizat rapid că asta e rețeta sigură către epuizare. Acum, energia mea vine din faptul că am învățat să deleg și să am încredere totală în echipa de peste 30 de specialiști pe care am construit-o alături de colegii mei la Bit Sentinel.  Un alt aspect esențial este selecția. Am învățat că a spune „nu” e uneori mai important decât a spune „da”. La început accepți orice oportunitate, dar cu timpul îți dai seama că trebuie să fii selectiv pentru a nu-ți risipi resursele pe proiecte care nu aduc valoare reală. Presiunea e mare, mai ales când gestionezi incidente unde fiecare secundă contează, dar am învățat să rămân calm. În securitate cibernetică, orice criză te definește ca lider; dacă tu îți pierzi cumpătul, echipa nu mai are după ce să se ghideze. În final, ceea ce mă menține motivat este impactul activității pe care o avem. Când văd că expertiza noastră protejează infrastructuri critice sau că vedem entuziasmul tinerilor ce participa la olimpiade și competițiile pe care noi le organizăm, simt că efortul merită. Nu e vorba de un management magic al timpului, ci de disciplină, structurare a activităților, de o munca activă constantă în cei peste 15 ani de când sunt în această industrie. Atât timp cât mediul e imprevizibil, există adrenalină, iar asta e cea mai bună sursă de energie.

Ce ai învățat să nu mai faci pentru a putea evolua?

Am învățat că, pentru a evolua, a trebuit în primul rând să-mi schimb perspectiva asupra industriei în care activez. Nu o mai privesc ca pe o competiție, ci ca pe un spațiu în care colaborarea și schimbul de idei pot genera rezultate mai valoroase. Astfel, îmi face plăcere să colaborez cu parteneri în proiecte care au un impact real. 

De asemenea, am învățat (încă învăț) să spun „nu” mai des – nu din refuz, ci din claritate. Aleg să mă implic doar în proiecte și inițiative care au un impact real și sunt aliniate cu direcția în care vreau să creștem.

Un alt lucru important a fost să filtrez zgomotul – informațional, profesional sau chiar social – și să mă concentrez pe ceea ce contează cu adevărat. Cred că și aici mai am ceva de lucru.

Nu în ultimul rând, am învățat să mă bazez pe echipa pe care am construit-o. Încrederea în oameni și delegarea responsabilităților nu doar că eficientizează munca, dar creează și un mediu în care toți pot evolua.

Crezi că vei avea vreodată o singură carieră?

Cel mai probabil nu. Însă nu pentru că mi-aș schimba direcția, ci pentru că rolul meu este într-o reconstrucție permanentă. Securitatea cibernetică nu este un domeniu static; el evoluează accelerat odată cu tehnologia, iar asta mă determină și pe mine să mă adaptez în același ritm.

Ceea ce fac astăzi este deja un mix complex de antreprenoriat, tehnologie, strategie și educație, iar aceste planuri sunt atât de întrepătrunse încât este imposibil să le mai separ.

Este o evoluție firească: pe măsură ce amenințările devin mai sofisticate, și prioritățile mele se mută din ce în ce mai mult din zona tehnică spre cea de politici strategice sau de formare a noilor specialiști. Nu văd asta ca pe o succesiune de profesii diferite, ci ca pe o creștere organică a aceluiași obiectiv. Îmi place să cred că nu aleg o singură cale, ci avansez în sincron cu ecosistemul pe care îl construiesc dar și care se dezvoltă în jurul nostru. Până la urmă, într-un domeniu unde totul se transformă de la o zi la alta, singura constantă în parcursul meu va rămâne dorința de a inova și de a fi cu un pas înaintea provocărilor.

BUSINESS Magazin a lansat și anul acesta CATALOGUL 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediția 2026, ce propune o schimbare de perspectivă, în care, dincolo de funcții și rezultate, ne uităm la cum arată, în realitate, viața profesională a unei generații pentru care un singur rol nu mai este suficient. Am căutat să înțelegem nu doar ce fac acești lideri în organizațiile lor, ci și ce construiesc în afara lor, ce îi motivează, ce aleg să refuze, cum reușesc să își păstreze prieteniile și cum își negociază echilibrul între bani, sens și libertate. Poate, mai mult ca oricând, întrebarea nu mai este „ce job ai?”, ci câte roluri alegi să duci și la ce cost. Andrei Avădănei, CEO, Bit Sentinel, se numără printre cei intervievați anul acesta pentru anuar.