Cum se conduce un mall

O armata de oameni lucreaza in culisele mall-urilor si ale centrelor comerciale. Ce au ei de facut le arata codurile de practici internationale, pentru ca roata nu trebuie inventata in Romania, ci doar importata.

Mirosul de scortisoara combinat cu efluvii de parfum, aglomeratia, lipsa locurilor libere la mese sau cozile de la bilete pentru cinema sunt lucrurile evidente pentru cei ce intra in mall. Partea invizibila pentru aproape toti vizitatorii este armata de oameni care tine masinaria in functiune, in spatele intregii desfasurari de forte din mall-uri sau centre comerciale. Afacerea centrelor comerciale nu inseamna doar incasarea chiriei lunare de la magazine si restaurante, ci toate lucrurile de care se ocupa specialistii in domeniul juridic, in marketing, in vanzari, dar si echipele de angajati in departamentul de paza sau curatenie.

„A fost o adevarata problema sa inteleg ce aveau de facut angajatii din departamentul de securitate“, declara pentru BUSINESS Magazin Ali Ergun Ergen, retail development manager la Baneasa Investments. Dificultati a intampinat si pentru impartirea si programarea sarcinilor celor angajati pentru curatenie, spune Ergen, dand exemple din experienta pe care a acumulat-o in vremea cand conducea mall-urile din Capitala ale grupului Anchor (Vitan si Plaza). Solutia s-a dovedit a fi simpla: manualele de practici precum cele ale Consiliului International al Centrelor Comerciale. Fiindca pentru o companie ce administreaza afaceri cu centre comerciale sau mall-uri este suficient sa importe know-how si nu trebuie sa descopere sau sa inventeze noi retete. Deja aplicata, testata si imbunatatita in zeci de ani pe pietele internationale, fisa de post a oricarui angajat poate fi pur si simplu cumparata. Impreuna cu manualele, spune Ergen, „am  primit inclusiv specificatii de genul: un angajat de la securitate trebuie sa verifice ariile x, y si z la un interval de doua ore“.

Ca in toate celelalte arii ale comertului – de la super sau hipermarket si pana la magazine de bricolaj – si in domeniul centrelor comerciale afacerile dezvoltate pe piata romaneasca pot sari etapele, preluand modele ce s-au dovedit deja functionale. In afara de fisele de post si manualele de practici, de cumparat se gasesc si cursuri de training pentru angajatii din mall-uri si centre comerciale. „Tot managementul l-am facut dupa reteta lor“, spune Oana Diaconescu, senior leasing manager la Iulius Group, companie controlata de omul de afaceri iesean Iulian Dascalu. Iulius Group are acum doua mall-uri (in Timisoara si Iasi) si pregateste deschiderea a inca trei – la Cluj in octombrie anul acesta, la Suceava (2009) si Iasi (2010). Toti managerii Iulius Group sunt recrutati din interior si „au nevoie de un stagiu minim de doi ani in care sa treaca prin toate departamentele, ca sa inteleaga toate coordonatele postului“, declara Diaconescu. Pentru ca „un centru comercial e ca un organism viu, care iti solicita atentia 24 de ore din 24“, spune Radu Tanasescu, retail operations director, Anchor Grup

Specializarea la locul de munca este insa completata, indiferent de aria de activitate – marketing, juridic, logistica sau vanzari – de cursuri organizate de ICSC. In lipsa unor cursuri de profil pe piata romaneasca, solutia vine tot de peste hotare, mai ales acum, cand cererea de specialisti creste exponential. Daca in prezent mall-urile pot fi numarate pe degete, in urmatorii cinci ani se vor deschide inca 60 de centre comerciale de peste 20.000 de metri patrati. Numai pana la finalul anului viitor se vor finaliza noua noi proiecte in sapte orase din tara, ceea ce va creste suprafata de vanzare din centre comerciale la 250.000 mp, de peste cinci ori mai mult decat un teren de fotbal. Insa in afara de proiectele aflate in constructie, dezvoltatorii si-au asigurat terenuri pentru altele noi. „In acest moment, estimam ca stocurile (destinate dezvoltarii de spatii comerciale) pot livra inca 200.000 mp de suprafete inchiriabile“, spune Oana Diaconescu.

Un calcul arata ca va fi nevoie de inca „cel putin 600 de specialisti pe segmentul de middle management“, crede Ergen, in conditiile in care „pentru fiecare proiect este nevoie de cel putin zece persoane calificate“. Si pentru ca acum nici 10% din managerii din domeniu nu sunt specializati, in opinia lui Ergen, lipsa de specialisti in domeniu va fi din ce in ce mai acuta.

„In curand, spatiile comerciale vor fi la fel ca si in strainatate“, spune Florin Citu, director adjunct al departamentului de trezorerie din cadrul ING, referindu-se atat la numarul de centre comerciale, cat si la numarul de vizitatori atrasi. Cheltuielile clientilor de centre comerciale sunt in crestere in baza a cel putin trei factori: accesul mai facil la credite, cresterile salariale si banii trimisi in tara de cei plecati la munca in strainatate. „O parte din acesti bani se vor indrepta catre shopping centers“, prevede Citu. Bani de cheltuit vor fi in continuare in piata, ba chiar din ce in ce mai multi, desi peisajul centrelor comerciale se aglomereaza. „Pana in 2010 se va dubla valoarea anuala a cheltuielilor din retail, estimata pentru 2006 la 9,2 miliarde de euro“, sustine Ben Binns, director general al King Sturge Romania, companie din domeniul serviciilor de consultanta in proprietate.

Buzunarelor mai largi ale clientului le corespund proiecte tot mai ample de centre comerciale: proiectul Baneasa Shopping City va fi cel mai mare mall de pe piata romaneasca, cu o suprafata de 95.000 mp. Dezvoltatorul ECMT pluseaza, proiectul Sun Plaza urmand sa fie cel mai mare mall din Romania, conform oficialilor companiei. Chiar si la o dimensiune de cateva ori mai mare decat Baneasa, orice mall din Romania ar fi insa ca o furnica fata de Mall of America din Bloomington, Minnesota, cel mai mare complex comercial din SUA, cu 520 de magazine si o suprafata de 1,28 mil. mp, adica de peste 50 de ori mai mare decat Baneasa si de peste 1.000 de ori mai mare decat un Carrefour. Mall of America, vizitat de 35-40 de milioane de oameni anual, are nu mai putin de 12.000 de angajati, in timp ce un mall din Romania are nevoie de doar cateva zeci de oameni. Punctul comun este modelul de business, scopul si tipul de clientela: aceleasi retete si practici universal valabile se aplica si la Bucuresti, si la Bloomington, Minnesota.