Cum se aplică formula americană în laboratoarele românești

MONICA ENE-PIETROȘANU a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare în 1995 și Facultatea de Matematică în 1996 – “era vremea când puteai să faci două facultăți” – și ulterior a rămas să profeseze în facultate ca asistent în cadrul catedrei de calculatoare timp de mai bine de doi ani. A dat curs unei propuneri venite din partea Microsoft și a decis să plece în Statele Unite ale Americii timp de opt ani în grupul de dezvoltare de produse Windows. La nici 30 de ani, Monica Ene-Pietroșanu lucra în departamentul de cercetare și dezvoltare al americanilor, dar spune că trecerea nu a fost bruscă, mai ales că “făceam parte din generația care alegea să plece din România”. Își amintește și astăzi de concurența uriașă pentru a prinde jobul vieții, însă mărturisește că a avantajat-o studiul la ambele facultăți, dar și faptul că se specializase pe zona de securitate IT și criptografie. Așa a ajuns în Redmond unde a lucrat ani buni la partea de securitate din infrastructura sistemului de operare Windows. “Toate cursurile, chiar și cele care nu mi-au plăcut deloc, mi-au folosit. Nu e un mit că avem un sistem educațional bun”, spune astăzi managerul.

Cei trei ani pe care voia să îi petreacă inițial peste ocean s-au transformat în opt, iar “în loc de doi ne-am întors patru, cu doi băieței. A fost un proiect de familie”, spune Monica Ene-Pietroșanu. Povestește că s-a simțit ca acasă în Seattle, Washington, loc mereu verde, la fel ca orașul său de origine, Sinaia. Era sfârșit de 2005 când s-a întors în România – “am găsit țara schimbată în mod pozitiv” – tot la Microsoft, mai întâi drept consultant, iar apoi ca site manager pentru centrul de suport tehnic global – “pe care l-am crescut chiar eu de la început până la peste 200 de angajați, cât aveam anul trecut”. O numește o experiență antreprenorială care îi folosește și în mandatul actual în prezent la Intel. “Faptul că Intel a venit cu un centru de R&D în România a fost pentru mine o posibilitate de a valorifica și experiența din cercetare de peste ocean și cea antreprenorială din centrul Microsoft din ultimii cinci ani”, spune managerul. Îi lipseau ramurile de dezvoltare și creație și a acceptat noua provocare în vara anului trecut. “Ce m-a surprins în mod plăcut e faptul că, revenind din Statele Unite și auzind toate poveștile despre scăderea nivelului educațional din România, am văzut că nivelul este foarte ridicat, iar cine vrea să facă cu adevărat carte face.” Centrul Intel a fost inaugurat oficial în luna februarie. De ce a ales Intel să pună pe harta companiei România?

Monica Ene-Pietroșanu admite că primul argument se leagă de bazinul de talente pe care îl produc universitățile românești, dar și deschiderea universităților de a lucra cu Intel, pentru că “mediul academic a vrut mereu să se conecteze cu cel privat, iar Intel e un brand puternic”. A acceptat misiunea de a forma o echipă care să aducă inovație și să creeze produse revoluționare pentru grupul american. Centrul din cartierul Pipera este singurul construit de la zero în Europa de divizia de software și servicii a Intel, deci care nu a rezultat ca urmare a unei achiziții. Tranzacțiile au venit după deschiderea centrului și nu înainte – firma Telmap cu birouri în Israel și România, cu circa 100 de angajați în București, dar și compania Wind River, achiziționată de Intel la nivel mondial, cu un centru de cercetare de 200 de oameni la Galați – dat fiind faptul că oficialii Intel voiau să-și sporească prezența în Europa și au dorit un loc apropiat de universități și clienți. Perla coroanei, compania McAfee, a fost achiziționată de Intel în 2011, cea mai mare tranzacție a companiei – circa opt miliarde de dolari – care a asigurat o mai bună coordonare între componentele hardware și software la capitolul securitate, scopul fiind extinderea gamei de soluții pe care compania o poate oferi clienților. În percepția publicului, gigantul Intel e cunoscut mai ales pentru produsele hardware dezvoltate, însă compania urmărește o dezvoltare tot mai pronunțată și în zona software. Investiția Intel în software a început în 2004, dar achizițiile au început de peste un deceniu. În Europa, Intel încă e percepută drept o companie lider în piața de hardware. Drumul de la microprocesoare la soluții de computing e însă tot mai clar.