Cum scoatem liceul din „Epoca de Piatră”? Simona David-Crișbășanu, președinta Coaliției pentru Educație: Problema nu este că avem prea puțin conținut, ci că avem prea puțină aplicabilitate și relevanță

Liceul românesc riscă să rămână blocat într-un model educațional depășit, rupt de realitate și de nevoile tinerilor, avertizează Federația „Coaliția pentru Educație”, într-un context în care programele școlare sunt revizuite pentru prima dată după aproape 20 de ani. Una dintre cele mai mari vulnerabilități identificate: lipsa cerințelor obligatorii pentru activități practice și experimente la biologie și, în general, la disciplinele științifice (STEM).

„Am întâlnit absolvenți de liceu care nu au făcut niciun experiment în toți anii de școală, care nu știu ce li se potrivește și către ce domeniu de studiu sau profesional să se îndrepte. Problema nu este că avem prea puțin conținut, ci că avem prea puțină aplicabilitate și relevanță”, transmite într-un comunicat de presă Simona David-Crișbășanu, președinta Coaliției pentru Educație.

Această abordare teoretică excesivă are consecințe directe asupra parcursului educațional al tinerilor. Nivelul ridicat al abandonului universitar, mai ales după primul an de studii, este corelat cu lipsa experiențelor practice, a gândirii critice și a unei explorări reale a intereselor și carierelor încă din liceu. Mulți studenți ajung să aleagă facultăți fără a înțelege ce presupune cu adevărat domeniul respectiv, ceea ce se traduce drept un eșec care își are originea în învățământul preuniversitar.

Coaliția pentru Educație atrage atenția că experimentarea nu poate fi opțională și că școlile trebuie sprijinite cu resurse adecvate, inclusiv soluții digitale și laboratoare virtuale, acolo unde infrastructura fizică este limitată.

În timp ce în țări precum Marea Britanie, Germania sau Franța programele de liceu includ între 12 și 15 experimente obligatorii, evaluate sistematic, propunerile actuale din România nu prevăd cerințe clare privind activitățile practice la biologie și la alte științe.

„Este nedrept ce le facem tinerilor. Ca părinte și ca om care contribuie la schimbări în educație, este inacceptabil faptul că unul dintre copii mei, acum la începutul liceului, va rămâne blocat în programe vechi de 20 de ani. Celălalt mai are o șansă, dacă noile programe chiar vor marca un progres și vor fi aplicate la clasă de către profesori pregătiți în acest sens”, mai spune președinta Coaliției pentru Educație.

Profesorul Constantin Lomaca, membru al Consiliului Director al Coaliției pentru Educație, subliniază că ideile științifice trebuie conectate la contexte reale – sănătate, mediu, tehnologie, societate – pentru ca elevii să înțeleagă scopul științei și să fie motivați să învețe.

„Elevii nu trebuie doar să memoreze fapte, ci să învețe să pună întrebări, să conceapă investigații, să interpreteze date și să raționeze științific”, explică acesta.

De asemenea, consideră profesorul, este esențială consolidarea legăturilor interdisciplinare, în special cu matematica, alfabetizarea digitală și educația pentru sustenabilitate, precum și crearea unor parcursuri diferențiate care să ofere șanse reale tuturor elevilor, indiferent de contextul lor socio-cultural.

„Evaluările ar trebui să măsoare nu numai cunoștințele, ci și abilități precum cercetarea, raționamentul și comunicarea. Iar toate acestea nu pot funcționa fără profesori sprijiniți real prin dezvoltare profesională, materiale didactice bine concepute, condiții de laborator sigure și sarcini de lucru gestionabile. O programă bună este actualizată permanent, pe baza analizei rezultatelor elevilor și evoluțiilor științifice”, mai explică prof. Constantin Lomaca.

Nevoia de schimbare este susținută și de peste 300 de tineri implicați în proiectul ErasmusĂ „Reimagine Education”, derulat de Coaliția pentru Educație împreună cu opt licee din județul Buzău. Aceștia cer o educație mai relevantă, care să îi pregătească pentru viață și să îi ajute să își descopere viitorul profesional.

Deși apreciază eforturile Ministerului Educației de a actualiza programele și deschiderea către consultare publică, Coaliția pentru Educație avertizează că schimbarea reală presupune mai mult decât modernizarea limbajului. Printre măsurile considerate esențiale se numără: descriptori clari de competență, practică obligatorie evaluată, reducerea volumului de conținuturi, alinierea dintre programă, profilul absolventului și evaluare, definirea structurii Bacalaureatului 2030 și pregătirea adecvată a cadrelor didactice.

Totodată, organizația semnalează limite serioase ale procesului de consultare, în special implicarea insuficientă a profesorilor practicieni din învățământul preuniversitar. Fără această perspectivă, există riscul ca noile programe să nu producă o schimbare reală la clasă.

Într-un context în care chiar ministrul Educației declara recent că liceul românesc „nu este nici măcar în Evul Mediu, ci în Epoca de Piatră”, Coaliția pentru Educație speră ca propunerile formulate să fie integrate în forma finală a programelor, pentru ca viitoarele generații să beneficieze de o educație modernă, relevantă și conectată la realitate.