Cum schimbă noile joburi piața muncii?

Vreau să muncesc doar câteva ore pe zi sau în weekend – pot să fac ridesharing sau livrări la domiciliu.

Am acumulat deja suficientă experiență în carieră și în viață încât pot să o împărtășesc și altora – mă fac speaker motivațional.

Sunt carismatic și îmi place să filmez – pot să îmi fac un vlog și să trăiesc din asta – la orice vârstă.

Îmi place să călătoresc – pot să fiu plătit pentru această pasiune ca blogger de călătorii.

Tehnologia și-a pus amprenta în toate domeniile, iar dacă sunt oameni care spun că noile tehnologii și digitalizarea elimină anumite meserii, antreprenori, oameni de afaceri și specialiști în resurse umane spun că tot tehnologia dă viață altor joburi. Astfel, prin dezvoltarea tehnologiei s-a conturat economia colaborativă, care definește sistemul socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Un avantaj al economiei colaborative, din punct de vedere concurențial, constă în faptul că existența platformelor colaborative conduce la intrarea pe piață a unor noi actori economici, ceea ce generează o ofertă mai mare și mai variată, atât de locuri de muncă, cât și de servicii. Business MAGAZIN împreună cu OLX au organizat clubul „Joburi noi, meserii vechi”, în cadrul căreia antreprenori din domeniile colaborative, oameni de afaceri și specialiști de HR au discutat despre viitorul noilor joburi și despre potențialul de dezvoltare al economiei colaborative.
Noile joburi – livrator la domiciliu, șofer de ride-sharing, vlogger, influencer sau youtuber – au început să-și creioneze piața deja de câțiva ani și în România, iar factorii ce stau la baza dezvoltării acestor domenii sunt veniturile suplimentare și programul flexibil.
Antreprenorii care au pus bazele unor aplicații precum Glovo, Bolt, Free Now, dar și specialiști în resurse umane prezenți în cadrul conferinței „Joburi noi, meserii vechi”, organziată de Business Magazin în parteneriat cu OLX, spun că în următorii cinci ani trei din zece angajați vor lucra în economia colaborativă, segment de piață dezvoltat de aceste aplicații care practic intermediază cererea și oferta de pe piață.
„Economia colaborativă va crește ca pondere, iar din totalul celor 5 mili­oane de angajați cel puțin 25% vor lucra în economia colaborativă în următorii cinci ani. Dar trebuie să luăm în calcul schimbările legislative și alte fluctuații”, a spus în cadrul conferinței Andrei Frunză, CEO al Free Now (fosta Clever).
Termenul „economie colaborativă“ (sharing economy sau gig economy) a prins rădăcini încă de la începutul anilor 2000, odată cu înființarea noilor modele de afaceri, precum Uber, Airbnb, Glovo, Bolt, Free Now. Însă conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, când companiile de profil au început să se dezvolte și să atragă din ce în ce mai mulți oameni – atât la nivel de salariați, cât și la nivel de clienți – prin anunțurile publicate pe platforme de recrutare, precum OLX și nu numai.
„În 2012, pe OLX era un singur anunț care conținea cuvântul «Uber» în titlu”, a spus Paul Neagoe, business manager la OLX. Spre comparație, în 2019, pe platforma OLX au fost înregistrate aproximativ 1.900 de anunțuri pentru șoferi de ride-sharing și peste 20.800 de aplicații din partea candidaților, potrivit studiului „Indexul locurilor de muncă” realizat de OLX.
În acest context, Paul Neagoe spune că tehnologia ajută economia colaborativă să se dezvolte. „Tehnologia ajută la două lucruri principale: ne câștigă timp și ne deschide uși. Ne ajută să câștigăm o anumită sumă de bani suplimentară pe lângă jobul curent și deschide uși pentru un număr mare de anunțuri de recrutare. Probabil că provocarea principală e la angajator, la modul în care înțelege și se adaptează la tot ce fac noile tehnologii și la cum creează ele dinamica prin care oamenii pot să își suplimenteze veniturile. Cum gândim modul de operare, asta e provocarea”, a spus Paul Neagoe.
În urmă cu doi ani și-a început activitatea pe piața locală și Glovo, aplicația de livrare rapidă care permite utilizatorilor să comande, să trimită și să primească orice produs la adresa specificată în comandă. În prezent, pe platforma Glovo sunt înscriși aproximativ 16.000 de livratori, a spus Filip Ciurel, operations manager în cadrul Glovo.
„O parte din ei sunt activi săptămânal. Avem și oameni care lucrează spontan, sunt cei care lucrează în weekend, sunt și part-time care intră pe platformă după ce termină programul la locul de muncă de zi cu zi, dar avem și livratori care lucrează full-time. Sunt oameni care muncesc pentru Glovo doar o lună, pentru că vor să strângă bani pentru vacanță. Am început să îi vedem pe livratori ca pe clienții noștri, ei sunt cei pe care vrem să îi atragem pe platformă de dimineață. Lucrăm la eficientizarea livrărilor, pentru că vrem să le creăm o experiență plăcută și lor, și clienților lor”, a explicat Filip Ciurel poziționarea companiei Glovo față de candidații din piața forței de muncă și modul în care încearcă compania să își atragă și să rețină livratorii pe platformă.
Alina Gheucă, HR manager în cadrul KPMG, este de părere că provocarea angajatorilor este să fie atenți la nevoile angajaților și să încerce să găsească factorii care îi motivează și îi fac fericiți, pentru că astfel le crește și productivitatea la locul de muncă.
„Dacă ne uităm la realitate, lucrurile care ne motivează sunt foarte simple. Acel «mulțumesc» din partea mangerului, care te face să simți că ai terminat cu bine un proiect. Provocarea este să ajungem să înțelegem care este acel element de bază pe care dacă l-am satisface l-ar face pe angajat mai fericit. Provocarea majoră a viitorului este acel mental health. Cum îi ajuți pe oameni să fie în echilibru cu ei și cu tine”, a spus Alina Gheucă.
Cristian Sălceanu, operational manager în cadrul Bolt România, spune că șoferii din cadrul companiei Bolt sunt motivați de modul în care sunt tratați de pasageri, de modul în care sunt tratați de angajatorii lor, de faptul că primesc banii la timp și de programul flexibil pe care îl oferă acest tip de job.
„E o diferență mare între cum era privit un job acum 10 ani și cum sunt privite joburile acum. Pentru că atunci când ai salariu competitiv pe piață, te motivează cultura, felul în care ești tratat și valoarea pe care o aduci în munca pe care o desfășori”, a spus Cristian Sălceanu.
De asemenea, Oana Botolan Datki, SEE managing partner la Cteam, consideră că provocarea companiilor stă și în educarea și dezvoltarea tinerilor care în prezent sunt elevi și care, din diferite motive, pleacă din țară pentru a munci în străinătate, ori își deschid propriile businessuri sau nu ajung niciodată în câmpul muncii pentru că nu au studii și nu sunt pregătiți pentru nicio meserie.
„Provocarea mare pe care o avem este cu tinerii. Trebuie să fim atenți la elevii de liceu și la implicarea pe care o avem în educarea lor, aducerea și ținerea lor într-o realitate concretă legată de piața muncii. Una dintre probleme este că ei nu știu ce joburi sunt pe piață sau în ce direcție să se îndrepte. Cei care sunt în licee bune pleacă. Aproximativ 80% reprezintă proporția de copii care sunt hotărâți și susținuți de familii să plece la facultate în alte țări. Iar cei care nu sunt în licee de top nu știu unde să se ducă la muncă și îngroașă rândurile șomajului. Noi ne plângem că nu avem oameni, aducem oameni din alte țări, dar trebuie să ne uităm și aici, în România. Asta mi se pare provocarea. Să nu așteptăm să se facă ci să participăm direct”, a spus Oana Botolan Datki.
Ea observă că sunt multe joburi pe piață care nu înseamnă nimic pentru tineri. „Această educare poate veni dinspre angajatori, care pot explica joburile noi apărute pentru a nu mai părea atât de complicate pentru tinerii care doresc să aplice pentru aceste joburi. Și la joburile care presupun muncă fizică informarea și educarea sunt necesare. Și munca fizică se întâmplă în anumite condiții în ziua de azi, se învață o meserie, se acordă pachete salariale și poate anumitor candidați li se pare interesant și preferă să rămână să muncească în țară”, a spus Oana Botolan Datki.
Și Andrei Frunză consideră că provocarea este de partea angajatorului, care trebuie să anticipeze trendurile și să pregătească atât compania, cât și angajații acesteia pentru schimbări.
„Provocările pe care aceste trenduri le ridică sunt pentru antreprenori, pentru businessuri. Cred că este rolul managerului sau al liderului să anticipeze trendurile, să le vadă, să le conștientizeze. Aici mă refer la tehnologizare, automatizare. Modul în care ne raportăm ca indivizi la aceste trenduri răspunde la întrebarea «Aceste provocări prezintă oportunități sau riscuri?» și cred că fiecare trebuie să ne întrebăm cum ne raportăm la ele, ce înseamnă pentru noi și pentru businessul nostru, cum le transformăm în șanse, pentru a valida businessul nostru pentru viitor. Poate un anumit job are un viitor mai puțin strălucit, iar dacă putem conștientiza acest lucru putem investi din timp în dezvoltarea proprie, care să ne facă să fim competitivi. La nivel corporate este rolul liderului să traducă aceste trenduri, pentru a valida pentru viitor strategia de dezvoltare. Cred că suntem cu toții atenți la tactici pe termen scurt, pentru că e prezentul care domină atenția și suntem mai puțin deschiși sau interesați în a pregăti viitorul”, a spus Andrei Frunză.
Cel mai mare atu al noilor meserii, precum livrator la domiciliu, șofer de ride-sharing, vlogger sau influencer, este că nu există o limită de vârstă pentru cei care vor să presteze aceste meserii, a spus Andra Pintican, human development manager la Global Records.
Astfel, pentru aceste meserii sunt mai importante flexibilitatea angajaților și dorința lor de a-și dezvolta noi abilități.
„În aceste meserii nu există limită de vârstă. La noi cel mai mic vlogger este un puști de 4 ani care a venit la pachet cu întreaga familie. Totul ține de targetul stabilit de ei, de dorința lor de a se adapta la noile trenduri, pentru că e un trend pentru orice, iar vârsta nu e un impediment, poate doar capacitatea de a te adapta. YouTube-ul este o lume dinamică, iar vloggerii, influencerii sau youtuberii se adaptează rapid la noile trenduri”, a spus Andra Pintican.
Cristian Dascălu, inginer software și vlogger, spune că singurele criterii pe care se bazează în cariera lui de vlogger sunt flexibilitatea lui de a se adapta la noile trenduri și creativitatea lui de a crea și livra conținut de calitate care să atragă și să mențină publicul atent la postările lui. 
„Vloggingul este un mod prin care mă documentez. Este o ocazie să îmi documentez viața, atât pentru mine, cât și pentru publicul care mă privește. Așa îmi pun în valoare creativitatea. Pentru această meserie ai nevoie de trei abilități – să fii perseverent și constant, să fii deschis la a învăța, și nu în ultimul rând trebuie să fii natural, să te studiezi puțin pe tine. Eu mă bazez pe capacitatea mea de a mă adapta într-o lume dinamică. Consider că acesta este un skill pe care dacă îl ai nu dai greș, devine obligatoriu pentru majoritatea dintre noi”, este de părere Cristian Dascălu.
Și în meseria de barman/barista – noul termen folosit pentru persoanele care prepară și livrează cafeaua într-o cafenea de specialitate – se produc schimbări odată cu digitalizarea. Astfel, Laurențiu Ștefan, barista roaster și cofondator al  DropShot Coffee Roasters, spune că în prezent un barista trebuie să se axeze mai mult pe comunicarea și socializarea cu clienții din locație decât pe prepararea cafelelor.
„Și noi lucrăm la automatizare, iar ce trebuie să facă barista este să poată comunica cu clientul. Folosim echipamente care să scoată produsul – cafeaua, fresh-ul – ca un barista bine pregătit pentru a prelua partea fizică din muncă și lăsăm doar ce poate fi creativ. Trebuie să aducem acest plus pentru a crește partea de socializare”, a spus Laurențiu Ștefan.
El a explicat că în industria în care lucrează, forța de muncă este o provocare foarte mare, deoarece majoritatea candidaților care aplică pentru un astfel de job sunt persoane în vârstă care nu mai găsesc un loc de muncă în alte domenii, persoane care au 10 sau 11 clase sau persoane care vor să învețe această meserie pentru ca mai apoi să pornească pe propriile picioare un business în lumea cafelei de specialitate.
„Această meserie este practic comerțul din trecut. Nu atrage persoanele cu studii medii sau superioare. Media de studii este de 11 clase, iar noi ne luptăm să îi trimitem la meditații, să meargă la școală, să meargă la traininguri. Și după ce îi pregătim este greu să îi ținem în țară, deși un barista câștigă peste 1.000 de euro. Majoritatea care se angajează în domeniu înțeleg că e un job pe termen scurt. Pentru program part-time găsim studenți, pentru full-time mergem spre cei cu 10 și 11 clase. Abordăm și varianta în care angajăm persoane de peste 40 de ani. În trecut aveam 80 – 100 de CV-uri pentru un anunț de angajare, iar acum trebuie să îi caut eu”, a adăugat Laurențiu Ștefan.
Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală, a menționat că în 2030 aproximativ 23 de milioane de joburi vor fi influențate de dezvoltările tehnologice.
„Va trebui să ne adaptăm la un model economic digital de a livra și cumpăra servicii. Fie că sunt reglementate sau nu. Într-un viitor de 10 ani, lucrurile se vor schimba fundamental. Beneficiile directe și indirecte pe care le aduce ride-sharingul în economie depășesc 1,2 miliarde de lei pe an. Proiecția pe un an de zile cu reglementarea care a intrat în vigoare de la 1 februarie duce veniturile generate de industria de ride-sharing spre 3 miliarde de lei. Depinde de cum evoluează lucrurile, atât din partea clienților, cât și a celor care activează în domeniu”, a concluzionat Cătălin Codreanu.
În ceea ce privește media de vârstă, Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, este de părere că antreprenorii ar trebui să își deschidă orizonturile și să nu mai fie reticenți atunci când candidații care se prezintă la interviu au vârsta de peste 35 de ani.
„Ține de angajatori să deschidă perspectiva și să nu mai angajeze doar oameni până în 35 de ani. E o frână pe care angajatorii și-o pun singuri. Au rămas ancorați în trecut, încă mai fac paralele cu generația anilor 1980, pe care au eliminat-o. Dacă vrei să găsești angajați, în prezent, trebuie să ai mintea deschisă”, a spus Raluca Pârvu.
De asemenea, Adrian Dinu, fondatorul Creasoft, a menționat faptul că pe piața muncii nu mai sunt tineri care să aplice pentru posturi ce presupun muncă fizică, aceștia fiind într-o continuă căutare de joburi care presupun muncă intelectuală sau creativitate.
„Când vorbim de muncă fizică (spre exemplu tehnicieni care lipesc fire) este o provocare mare să găsești personal. Observ o scădere mare a numărului de tineri care efectuează munci fizice. Astfel, tehnologia va ajuta în viitor, pentru că multe din muncile fizice vor dispărea, ceea ce nu este o veste proastă, pentru că nu mai sunt doritori pentru aceste meserii”, a spus Adrian Dinu.
În 2019, numărul anunțurilor de angajare postate pe platforma OLX s-a stabilizat în jurul a 500.000, însă numărul candidaților activi pe platformă și activitatea acestora au crescut, a explicat Paul Neagoe.
„Pe parcursul unui an sunt postate pe platforma OLX aproximativ 500.000 de joburi. Marea majoritatea sunt în București, undeva la 30%. În județele principale sunt undeva la 20.000 – 30.000 de joburi, față de București care înregistrează peste 100.000 de anunțuri de joburi. Dacă numărul anunțurilor de angajare a rămas stabil în 2019 față de acum doi ani, numărul de candidați și de aplicații înregistrate pe platforma OLX a crescut cu 25%, ajungând la 17 milioane de aplicații anul trecut. La nivel de aplicanți, diferența e mai puțin semnificativă pentru că ei caută locuri de muncă peste tot, iar diferențele sunt date de mărimea orașelor în sine”, a spus Paul Neagoe.
Potrivit studiului „Indexul locurilor de muncă”, șoferii au fost cei mai căutați candidați în 2019, pe platforma OLX fiind înregistrate peste 86.500 de anunțuri de angajare pentru acest post. Totuși, comparativ cu anul 2018, numărul de locuri de muncă pentru șoferi a fost în scădere cu 3% anul trecut. În topul celor mai multe anunțuri de angajare postate anul trecut pe OLX se mai află meseriile de ingineri, meseriași, constructori cu peste 74.900 de anunțuri, lucrători producție, depozit logistică cu un număr de peste 39.900 de locuri de muncă, personal hotelier – restaurant cu peste 38.100 de anunțuri și casieri – lucrători comerciali cu un număr de peste 36.100 de locuri vacante.

Cum își caută joburi românii?

În medie, un angajator a găsit un candidat potrivit în 20 de zile de la publicarea anunțului de angajare pe OLX în 2019, cu trei zile mai repede decât în 2018.
În căutarea unui loc de muncă candidații au început să-și ajusteze așteptările, aplică la mai multe joburi și iau o decizie de angajare mai rapid decât în anii anteriori.
În medie, companiile au publicat aproximativ 40.000 de anunțuri de locuri de muncă noi în fiecare lună din anul 2019. Comparativ cu anul 2018, în 2019 cea mai mare creștere a numărului de anunțuri de angajare publicate pe OLX a fost înregistrat în luna martie, plus 20%. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în luna noiembrie, minus 22%.
În medie, un anunț de angajare publicat pe platforma OLX strânge câte 35 de candidați.
Bucureștiul concentrează un sfert din cele aproximativ 500.000 de anunțuri de recrutare.

Sursa: „Indexul locurilor de muncă” realizat de OLX România