Cum să te tratezi la privat, dar pe banii statului

În biroul Simonei Ateia, telefonul sună la fiecare cinci minute. Iar ecoul în încăperea cu tavan înalt de patru metri îl face să sune și mai tare. Ziua ei începe și se termină la fel de aglomerat încă din 2004, când a pornit afacerea alături de soțul ei ca pe una de familie – “încă din ’90 am avut businessuri mai mult sau mai puțin apropiate de sfera medicală”. Cei doi medici au înțeles după 2000 că piața românească ar fi început să fie pregătiă pentru sectorul privat – “ne-am dorit să fim puțin altfel”. În viziunea Simonei Ateia, “altfel” înseamnă acces cât mai larg la servicii medicale private: pacientul să nu fie nevoit să cheltuiască foarte mult și să beneficieze de un tratament la un nivel calitativ similar unei clinici strict private. “Clasa de mijloc a fost targetul nostru de la bun început”, explică Ateia, care își amintește de începutul modest al afacerii, dar și de elanul ulterior dat de cererea mare din partea pieței. De la o clinică din Gabroveni și un mic laborator în 2004, Medas a ajuns astăzi la cinci clinici și patru laboratoare în București, două clinici la Pitești și un laborator la Giurgiu și angajează 400 de oameni. Extinderea în provincie nu înseamnă achiziții de alte companii – “am pornit de la zero în fiecare proiect”. Avantajul ar fi crearea unor clinici după propria viziune, fără să se impună schimbări, însă un minus ar fi acela că baza de pacienți se construiește pe termen mai lung.

Anul 2011 a adus investiții de zeci de milioane de euro în clinici și spitale private, toți operatorii din piața raportând trimestrial sau chiar lunar deschideri de noi unități. 2012 este însă anul în care proiectelor noi li s-a tăiat elanul, însă Simona Ateia spune că în cazul afacerii sale dezvoltarea începe abia acum. Primul spital al rețelei, cel de chirurgie uro-genitală, urmează a fi deschis înspre finalul anului în zona Pieței Victoriei, în urma unei investiții de patru milioane de euro – “e una dintre specialitățile în care suntem cei mai buni, alături de medicina materno-fetală și imagistica”. Echipa e deja formată și cuprinde în special medici chirurgi.

La ora actuală, plafoanele financiare stabilite de Casa de Asigurări nu se adresează consultațiilor, ci doar investigațiilor medicale. Fiecare clinică e evaluată în funcție de aparatură și personal, iar pe baza unui calcul plafonul alocat unui județ se împarte în funcție de numărul de puncte obținut. La fel cum s-a întâmplat în cazul farmaciilor, dacă operatorii se limitează strict la plafon, ajungi să refuzi pacienții. “Mi-am dat seama că trebuie să fac o alegere – mă uit numai la bani sau mă uit și la pacienți”, explică Ateia, precizând că a primit și pacienți chiar dacă nu știa sigur că recuperează banii. Riscul avea impact în pierderi, dar în timp viziunea a fost tot mai clară asupra fenomenului. 50% din businessul Medas, cifrat la opt milioane de euro anul trecut, vine incluzând atât servicii medicale clinice – consultații de specialitate – cât și paraclinice – investigații de laborator și imagistică. Circa 190 de lei este valoarea decontată în medie pentru un pacient în cazul investigațiilor paraclinice, iar pentru consultații, media e de 20 de lei. Diferența până la prețul consultației oferite în regim privat, de regulă situat la peste 50 de lei, nu mai e plătită de către pacient. “Nu o plătește nimeni pentru că ne-o asumăm noi.” Medicul nu-și amintește de mari probleme în decontare de-a lungul timpului, deși problemele bugetare au afectat puternic în trecut spitalele publice.

“Nu cred că până în prezent e acoperit segmentul de clasă mijlocie, oamenii au nevoie în continuare de spitale. Nu vrem să fim o concurență pentru stat sau privat, ci să devenim un mediu civilizat atât pentru cei ce caută servicii medicale la stat gratuit sau la privat cu bani”, spune medicul. Dacă privim din punct de strict financiar, e clar că lucrul cu Casa înseamnă volume mai mari de pacienți tratați, pe fondul sumelor mai mici decontate decât cele câștigate în regim exclusiv privat. “Asta nu înseamnă că profitabilitatea nu e mai mică, dar efortul este cu siguranță mai mare”, rezumă Ateia, dar “nu poți să privești consumatorul ca pe unul de la supermarket”.