Cum să nu-ți ia AI-ul jobul mai ales când îți place ceea ce faci

„Piața muncii se schimbă accelerat” – spunem asta de ani de zile, dar abia odată cu expansiunea reală a inteligenței artificiale simțim că ceva fundamental se clatină. Un sondaj recent realizat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn arată că tot mai mulți tineri își caută experiență și relevanță în afara sistemului clasic: peste 500 de oameni au bifat activități extracurriculare, de la cursuri practice și internshipuri, până la programe de dezvoltare personală. Un semnal clar că lumea muncii nu mai este despre diplome, ci despre adaptabilitate. Dar ce te faci dacă nu mai ai 22 de ani? Dacă nu ești genul sportiv, nici genul creativ, dacă nu vrei să te apuci de medicină la 38 de ani sau să devii make-up artist? Ce faci dacă îți place, pur și simplu, jobul tău de birou – și te sperie ideea că un algoritm l-ar putea face, într-o zi, mai bine?

Se pare că nu  doar „creativii” și cei care își folosesc mâinile,  să zicem, la locul lor de muncă sunt în siguranță. Un articol recent al BBC Worklife contrazice ideea populară că locurile de muncă „creative” sunt automat ferite de automatizare. Dimpotrivă: „Lucruri precum designul grafic și rolurile din arta vizuală ar putea fi printre primele care dispar; algoritmii pot analiza milioane de imagini și pot stăpâni estetica instant”, spune Martin Ford, expert în automatizare și autor al cărții Rule of the Robots. Cu alte cuvinte, nici pasiunea nu mai e garanție. Însă Ford distinge trei tipuri de joburi care sunt – cel puțin pentru moment – mai greu de înlocuit:

1. Cele care implică creativitate strategică, cum ar fi medicina, cercetarea sau dreptul.

2. Cele care necesită relaționare umană profundă, precum consultanța, jurnalismul de investigație sau profesiile de îngrijire.

3. Cele care presupun mobilitate și dexteritate în medii imprevizibile, precum meseriile tehnice – electricieni, instalatori, sudori.

Concluzia poate fi că nu domeniul în sine te salvează, ci tipul de activitate pe care o faci. Dacă în jobul tău îți petreci cea mai mare parte a timpului cu sarcini repetitive, standardizate, este foarte probabil ca AI-ul să învețe să le facă – mai repede, mai ieftin, mai bine.

Așadar, nu-ți schimba meseria, schimbă-ți reflexele. Profesorul Joanne Song McLaughlin, expertă în economie a muncii la University din Buffalo, atrage atenția că „majoritatea joburilor, indiferent de industrie, au componente care vor fi automatizate”. Asta nu înseamnă că vor dispărea, ci că vor evolua. Iar partea pe care o va face omul se va concentra tot mai mult pe abilitățile sociale și de relaționare. Un exemplu celebru e cel al casierului bancar. „Odată, casierii trebuiau să numere bani cu mare precizie. Acum, asta face mașina. Rolul lor s-a mutat spre a discuta cu clienții, a le oferi produse, a construi relații”, explică McLaughlin. Deci ce poți face? În loc să îți arunci laptopul pe geam sau să-ți iei un certificat în sudură, mai bine te întrebi: „Ce parte din munca mea poate fi făcută de un AI?” „Și care este competența complementară pe care o pot dezvolta?” Poate e vorba de empatie. De persuasiune. De gândire strategică. De capacitatea de a explica clar concepte complexe unui client. Sau poate e vorba, pur și simplu, de a face legătura între tehnologie și oameni – un rol pe care niciun bot nu-l va îndeplini prea curând cu naturalețea unui om.

Martin Ford punctează un paradox greu de ignorat: „Poate părea că angajatul de birou are un job mai valoros decât cineva care conduce o mașină. Dar, în realitate, jobul de birou e mai ușor de înlocuit de AI, pentru că încă nu avem mașini complet autonome, dar avem deja AI-uri care scriu rapoarte.” Adică e posibil ca muncile fizice și imprevizibile să fie mai reziliente în fața automatizării decât cele elegante, de birou. Iar acest lucru nu e o amenințare, ci un semnal: trebuie să învățăm să vedem valoarea muncii umane dincolo de prestigiul social sau confortul personal.

Concluzia? Nu toată lumea va deveni medic. Nici antreprenor. Nici creator de conținut. Dar toată lumea poate deveni mai conștientă de ceea ce aduce uman în jobul său. Poate deveni mai atentă la modul în care învață, comunică, construiește relații și ia decizii. AI nu ne va înlocui dacă ne concentrăm pe ceea ce ne face inconfundabil umani.

Restul – taskurile, procedurile, Excelurile – pot fi înlocuite. Dar conexiunile reale nu pot fi programate. 

Întrebarea săptămânii în cadrul sondajului BUSINESS Magazin (realizat pe LinkedIn): Piața muncii se schimbă accelerat. Conform previziunilor, AI va duce la desființarea unor locuri de muncă, la inventarea altora noi. Și pentru că AI poate prelua tot mai multe taskuri dintre cele ale noilor angajați, practic cei aflați la început de carieră vor întâmpina dificultăți în a acumula experiența atât de necesară oricui. În aceste condiții, cum credeți că se pot pregăti tinerii pentru un job? Rezultatele sondajului – total activități extracurriculare menționate:

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin