Cum să îți transformi curtea într-o afacere de sute de mii de euro. Povestea omului care a transformat o nevoie în afacere profitabilă

Victor Cămărășoiu este unul dintre acei antreprenori care și-a creat afacerea dintr-o nevoie proprie, respectiv dorința de a asigura hrană sănătoasă familiei. Cum s-a transformat în business ograda sa?

În momentul în care a luat naștere Ograda Verde, adică în 2012, piața oferea o gamă extrem de restrânsă de surse de unde puteai cumpăra animale crescute 100% natural și, de altfel, nici în prezent nu există prea multe opțiuni viabile. Pe atunci, noile date cu privire la efectele negative ale substanțelor adăugate în hrana animalelor l-au determinat pe fondatorul companiei să ia măsuri și să își crească propriile sale păsări, activitatea sa devenind în scurt timp un business în toată regula.

„Astăzi, dorința de a oferi publicului o alternativă la produsele de proveniență animală este un motor foarte important, care ne motivează să continuăm creșterea animalelor în această formă”, susține Victor Cămărășoiu, fondatorul afacerii de familie Ograda Verde, o microfermă în care se cresc păsări în condiții similare celor din gospodăriile țărănești.

Firma a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în creștere cu 27% față de 2019. Alimentate de interesul crescut al publicului pentru produsele sănătoase, pe fondul pandemiei, rezultatele au fost susținute și de tendința de adopție în număr mare a achizițiilor online.

„Noi ne-am format și o bază solidă de clienți fideli, pentru că odată ce au descoperit gustul produselor de la animale crescute după principii naturale și tradiționale, nu mai renunță la el și devin cumpărători recurenți”, continuă fondatorul Ogrăzii Verzi. De asemenea, 2020 a reușit să marcheze extinderea gamei de produse oferite pe site. Pe lângă păsările crescute în ferma de la Breaza, județul Prahova, firma a listat o serie de produse ale unor producători care operează după aceleași principii marcate de lipsa adausurilor artificiale.

Printre criteriile de selecție se numără în primă instanță faptul că produsele trebuie să fie 100% naturale, gustul acestora urmând să treacă testul familiei Cămărășoiu și, nu în ultimul rând, activitatea micului producător trebuie să fie autorizată de către direcția sanitar-veterinară pe raza căreia își desfășoară operațiunile pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor. „Produsele pe care le livrăm au un termen de valabilitate mic comparativ cu majoritatea bunurilor prezente în comerț. Noi realizăm livrări cu propria noastră flotă frigorifică, către București, Brașov, Ploiești și Ilfov. Dezvoltarea la care lucrăm vizează acoperirea unui număr cât mai mare de orașe către care ne propunem să livrăm la domiciliul clienților. Publicul nostru este preponderent urban, cu un stil de viață destul de agitat, care apreciază confortul livrării acasă a produselor pe care le consumă.”

În prezent, cu o echipă de opt angajați, Ograda Verde intenționează să își majoreze capacitatea de livrare și să exploateze cererea din orașe mai îndepărtate, precum Timișoara, Cluj-Napoca și Oradea. Perspectivele de creștere au luat naștere în urma unui an bun, întrucât pandemia de coronavirus a adus în online un număr tot mai mare de potențiali clienți, oameni care poate înainte își procurau produsele sănătoase din offline și căutau alternative în mediul digital, cu o expunere mai redusă. Totodată, criza sanitară a conturat apariția unui public nou, caracterizat de oamenii care au început să fie mai atenți la alimentele pe care le consumă în cadrul familiei pentru a-și menține starea de sănătate la un nivel cât mai ridicat.

„Cred că pandemia ne-a făcut mai conștienți de importanța sănătății, din toate perspectivele, iar atenția față de produsele consumate – sursa, ingredientele și întregul proces de producție – a crescut, ceea ce a avantajat businessurile orientate către a oferi produse naturale”, spune Victor Cămărășoiu.

În ceea ce privește segmentul B2B din cadrul companiei, ritmul clienților a funcționat cu intermitențe și consumul lor s-a redus considerabil, creșterea înregistrată anul trecut de Ograda Verde putând fi mult mai mare în condițiile în care segmentul ar fi funcționat în parametri normali.

Totuși, firma a compensat prin alte canale și se așteaptă la o revenire în zona B2B, nescoțând din calcule nici o potențială creștere, având în vedere presiunea părinților ca unitățile de învățământ să ofere hrană sănătoasă celor mici. „Coșul mediu de cumpărături a ajuns la circa 340 lei, în creștere cu 50% față de 2019.  Au fost două etape pe care le-am remarcat. În primele 8 luni ale anului trecut, valoarea a fost determinată de contextul pandemic, care a încurajat publicul să aleagă produse din surse sănătoase și a alimentat interesul față de online.

Apoi, în T4/2020 am introdus în oferta noastră produsele altor mici producători, ceea ce a dus la o creștere a numărului de produse în coș și implicit a valorii acestuia.” Între timp, printre provocările cu care se confruntă un business din domeniul agriculturii se găsește în primul rând concurența produselor ieftine din import, iar puterea scăzută de cumpărare a marii majorități a populației duce către un singur criteriu în alegerea produselor și anume obținerea unui preț cât mai mic, în detrimentul calității. Mai mult, gradul scăzut al investițiilor în industria alimentară face ca România să exporte materie primă și să importe produse procesate. Fondatorul Ogrăzii Verzi este de părere că există puține exemple de ferme mari integrate care să poată pună în aplicare strategia „farm to fork”. Aflată în inima pachetului European Green Deal, strategia prezintă beneficii atât pentru investitorul dintr-o afacere agricolă, cât și pentru consumatorul final. Astfel, un lanț alimentar scurt oferă avantaje importante de ambele părți. „Revenind la micii producători care se ambiționează să ofere alt tip de alimente decât cele super industrializate, provocarea principală este aceea de a găsi o piață de desfacere a produselor lor. Produsele „curate” care nu conțin conservanți, coloranți, aditivi alimentari și o listă nesfârșită de „E-uri”, au pe lângă beneficiile evidente pe termen  lung în ceea ce privește sănătatea consumatorului și două mari neajunsuri: prețul ridicat determinat de costurile mari de producție și termenul scurt de valabilitate”, a declarat fondatorul Ograda Verde pentru BM.

Întrebat de ce consideră că românii cheltuie pe alimente cel mai mare procent din salariu din UE, aproximativ 27%, antreprenorul răspunde că datele reprezintă o consecință a abordării generale din agricultură, a lipsei investițiilor și, într-o anumită măsură, a lipsei de minimă educație economică în rândul publicului larg. La nivel macro, românii sunt o națiune a prețului mic și a cumpărăturilor impulsive, mai ales când vorbim despre hrană, fiind una dintre cicatricile provocate de perioada comunistă, când oamenii erau nevoiți să cumpere pe loc ceea ce găseau, neștiind ce le putea aduce ziua de mâine.

„Această orientare aproape genetică spre prețul mic și volum, duce și la achiziții de produse ieftine și cu calitate discutabilă, adesea provenite din import. Acestea nu ajută deloc economia. Banii aceia nu se rostogolesc pe fluxul economic în salarii mai mari la nivel local, ci fac tocmai ca acest procent din salariu alocat alimentelor să fie foarte ridicat.” Salariile rămân destul de mici la nivel de economie, iar producătorii locali sunt «taxați» pentru prețurile lor mai mari, dar corecte, spune Victor Cămărășoiu, adăugând că procentul din salariu care se duce pe alimente rămâne la un nivel ridicat, iar calitatea scăzută a alimentelor duce aproape inevitabil la probleme de sănătate. „O posibilă ieșire din acest cerc vicios nesănătos poate sta în investiții sau subvenții pe care să le facă statul către domeniul agricol, care să le permită producătorilor locali să se prezinte cu produse de calitate foarte bună la prețuri competitive, astfel încât să schimbe preferințele publicului larg. Beneficiile pe termen lung ar fi extraordinare, atât din perspectivă economică, dar și din perspectiva sănătății.”

Însă antreprenorul a observat o schimbare și o tendință de conștientizare cu privire la atitudinea românilor vis-a-vis de consumul sustenabil. Păsările crescute natural la Ograda Verde sunt sacrificate doar în măsura în care compania are cerere și comenzi. Ulterior, carnea ajunge proaspătă la clienți, în termen de 24 de ore de la sacrificare, astfel încât gustul și experiența de consum să fie cât mai naturale. În urmă cu aproape un deceniu, când Ograda Verde se afla la început de drum, acest model de business era perceput ca un punct slab de unii dintre clienți, care erau obișnuiți să ia carnea direct de la galantar. Astăzi, ideea de consum responsabil, de planificare alimentară și de eliminare a risipei este înrădăcinată în comportamentul de consum al multora dintre clienții firmei, iar modelul de business a devenit un avantaj extrem de important. „Pe de altă parte, noua generație vine cu o perspectivă nouă asupra consumului. Sigur, poate mulți dintre copii nu mai cresc cu amintirea gustului cărnii de la țară, în contextul urbanizării crescute, însă ei cresc cu un sentiment mult mai accentuat al consumului responsabil, al responsabilității pentru planetă și resursele naturale. Astfel, noua generație de copii, dar și de părinți, este mult mai atentă la furnizorii de alimente, se orientează către produse etice și un consum care evită risipa. Este un comportament în formare, dar cu siguranță această tendință va crește în următorii ani”, a declarat Victor Cămărășoiu.