Cum să faci business fără să înființezi o companie

Un număr de industrii și domenii fac cunoștiință cu modelul de sharing economy popularizat de către companii precum Uber sau Airbnb. Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar unele companii au profitat de asta și acum sunt giganți evaluați la miliarde de dolari. Transportul de persoane sau de colete, domeniul ospitalier și chiar activități casnice precum spălatul hainelor (Electrolux are în desfășurare un astfel de proiect) se află sub influența conceputului de sharing economy.

Un domeniu care rămăsese neatins era procesul de pornire a unui business. Exact pe această nișă și-a așezat antreprenorul Slavko Ples firma sa, Winglio. Slavko Ples se află în peisajul tehnologic antreprenorial încă din 2012, când, alături de un partener de afaceri, a pornit o companie de dezvoltare de aplicații. Ples a mărturisit că era înconjurat de freelanceri și antreprenori cu care „discutam des probleme cu care ne confruntam în afacerile noastre. Majoritatea problemelor erau legate de costurile de pornire a unei afaceri și de birocrație. Așa că m-am gândit la o soluție”, spune el. Probleme care se manifestă la nivel global, nefiind ceva caracteristic unei piețe anume. În România, potrivit Cărții Albe a IMM-urilor, dificultățile cu care se confruntă frecvent firmele mici și mijlocii sunt birocrația (61,41%), fiscalitatea excesivă (54,74%), urmată de corupție (45,16%) și controalele excesive (44,98%).

Așa că antreprenorul propune împărțirea costurilor, înființarea unui cadru legal pe care alții l-ar putea folosi pentru afacerile lor. Asta s-a întâmplat în 2014, iar după un an de cercetare a trecut la punerea în practică a ideii. „Anumite costuri nu pot fi reduse sau eliminate complet, dar, cu siguranță, pot fi împărțite”, spune Ples. „Winglio se ocupă de hârtii, contabilitate, taxe, astfel încât clientul se poate concentra doar pe afacere”, adaugă el.

Sistemul funcționează în felul următor: doritorul își creează un cont pe site-ul companiei, își adaugă clienții și creează contractele; apoi poate emite facturi clienților săi. Înainte de a da drumul la afacere, reprezentanții Winglio verifică aplicațiile depuse, proces ce poate dura până la 24 de ore. Serviciul este disponibil în 150 de țări și este adresat dezvoltatorilor de software, designerilor grafici, traducătorilor, scriitorilor etc.

Odată produsul vândut, banii sunt trimiși prin intermediul Winglio, apoi utilizatorul poate scoate banii din contul bancar prin PayPal sau îi poate redirecționa către cardul de debit Winglio. Toate plățile primite în Winglio pot fi considerate venituri suplimentare sau dividende dacă devii acționar al companiei. În ambele cazuri, plățile primite prin Winglio sunt taxabile în țările de rezidență ale utilizatorilor. Din suma care îi este transferată utilizatorului, firma antreprenorului croat reține 6,60% comision plus 4,5 euro pentru fiecare tranzacție. Suma minimă care poate fi retrasă de către utilizator este de 100 de euro. După ce venitul cumulat al unui utilizator ajunge la 500 de euro, el va fi invitat de către companie să intre în programul acționarilor firmei întemeiate de Slavko Ples. Astfel, achiziționând o acțiune preferențială Winglio ești considerat acționar al companiei și poți păstra veniturile primite prin intermediul companiei sub formă de profit al Winglio care apoi este plătit prin dividende.

Winglio operează prin intermediul a două companii, una aflată în Malaiezia și alta în Irlanda, ambele putând fi folosite de către utilizatorii serviciului; în acest moment, șase persoane lucrează full time pentru Winglio. Majoritatea clienților Winglio sunt freelanceri din industria IT, consultanți sau furnizori de diverse servicii. „Pentru ei, Winglio este o soluție mai bună și mai eficientă decât înființarea propriei companii”, este de părere Ples. Acesta nu a vrut să dezvăluie câți clienți are compania, argumentând că „dacă faci afaceri bune și dezvălui numărul de clienți, trimiți o invitație competitorilor. Dacă cifrele sunt mici, mai mulți potențiali clienți ar putea fi îndepărtați din această cauză”, spune el. Piețele țintite de el sunt cele de pe continentul european și cel asiatic; acestea sunt zonele din care vin peste 30 de clienți, potrivit unei declarații a lui Ples pentru o publicație croată. Firma croatului are și câțiva clienți români, mărturisește el pentru Business Magazin.

Deși poate părea surprinzător, piața Statelor Unite ale Americii nu este de interes pentru Winglio, deoarece „cetățenii americani pot factura ușor și pot primi plăți sub formă de dividende. În plus, cardul nostru de debit nu poate fi emis în Statele Unite”.

Șeful Winglio susține că, apelând la serviciile companiei pe care o conduce, un freelancer ar putea obține cu până la 35% mai mulți bani decât dacă și-ar înregistra propria firmă. Dă și explicații: dacă un freelancer din Croația ar fi înființa o companie în Marea Britanie și ar ajunge la venituri anuale de 10.000 de euro, după deducerea costurilor – de 2.500 de euro (costuri fixe precum contabilitate și birou virtual)- și după scăderea taxelor (care au o pondere de 20%), freelancerul ar putea retrage în jur de 6.000 de euro, sub formă de dividende taxabile (în țara de reședință), ceea ce pentru Croația ar însemna în jur de 720 de euro (12%). Așadar, venitul net s-ar situa în jurul a 5.300 de euro. „Luând același caz, dacă ar folosi Winglio, ar plăti taxe de 1.156 de euro pe dividende, la o valoare de aproximativ 9.300 de euro. Astfel venitul lui net ar fi de 8.200 de euro”, explică Slavko Ples.

Șeful Winglio nu a dorit să dezvăluie rezultatele financiare pe anul trecut, rezumându-se la a spune doar că la finalul lui 2015 „aveau un cashflow pozitiv”, fără să fi apelat la o investiție externă. 2017 ar trebui să fie „interesant și cu multe provocări”, totodată un an în care serviciul să devină unul mainstream; mai mult, Ples are în plan creșterea cu 300% sau chiar cu 400% a businessului față de 2016.