Cum să devii milionar după patru eșecuri

De-a lungul celor 14 ani de activitate, compania Life Care, înființată de Cristian Onețiu în anul 2005, a ajuns, potrivit reprezentanților companiei, cea mai mare companie românească din industria de vânzări directe, axată pe distribuția și vânzarea de produse bio, naturale sau vegane. Anul trecut businessul a înregistrat o cifră de afaceri de circa 10 milioane de euro în România și Europa, în piața locală având venituri de aproape 35 de milioane de lei și un profit de peste 2,3 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe; 80% din vânzările companiei sunt în piața locală.
Businessul funcționează cu o echipă de 80 de angajați în România și alte cinci țări, precum și cu o rețea de peste 50.000 de distribuitori care activează în 20 de state, dintre care peste 35.000 activează în continuare în România, principala piață a companiei. Anul acesta Life Care și-a extins operațiunile în SUA și Turcia. În primul semestru din 2019 businessul a înregistrat o creștere a veniturilor de 20% față de aceeași perioadă a anului anterior, Cristian Onețiu estimând că noile teritorii internaționale vor duce la dublarea cifrei de afaceri a companiei în următorii 3 – 5 ani. Cel mai recent proiect al antreprenorului este platforma Scale-Up 1000, prin intermediul căreia el spune că și-a propus să răspândească informațiile dobândite în parcursul său antreprenorial către 1.000 de antreprenori români. Până în prezent a investit în noul proiect peste 200.000 de euro și spune că pentru a construi un proiect similar ai nevoie de 6-12 luni.

Rețeta succesului: eșecul
Dacă ar fi să adaptăm un proverb la povestea antreprenorului Cristian Onețiu, acesta ar fi: „Antreprenorul din eșec învață”. De altfel, după cum el însuși spune, povestea sa reprezintă un succes peste noapte care are în spate foarte multe „eșecuri temporare”, din care a învățat însă pentru a ajunge la succesul pe care întotdeauna și l-a imaginat. Antreprenorul oferă și o definiție proprie a succesului: „Este perseverența urmăririi unui obiectiv grandios și învățarea rapidă din greșeli”. Vorbind din experiența proprie, spune că unul dintre cele mai grele aspecte atunci când falimentezi este să încerci să descoperi greșelile făcute în afaceri, pe care să nu le repeți în încercările viitoare.
Care au fost însă lecțiile grele, ce l-au învățat și cum a ajuns în cele din urmă la succes? Cu toate că în adolescență, inspirat de fratele său care avea diverse mici afaceri, Onețiu a încercat să își deschidă un mic business cu un produs la mare căutare la vremea respectivă: mașinile de vacuumat alimente, prima încercare serioasă de a intra în antreprenoriat a fost în timpul facultății, când, pasionat de muzică, și-a deschis un bar de karaoke în cadrul campuslui universitar din Timișoara. După trei ani a deschis un nou club, mai mare. Totuși, la un moment dat afacerea nu a mai funcționat, deoarece, pentru a nu mai pierde nopțile, antreprenorul a început să o lase nesupravegheată. „Nu a mai mers pentru că așa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră și predispusă la fraudă.“ A hotărât așadar să închidă cele două businessuri și să plece în Capitală. A încercat din nou, de data aceasta cu o firmă de instalații, dar nici de data aceasta nu a avut succes. În 2004 a pornit compania Vision Group International, care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – șampoane, detergenți, afacere care a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Onețiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piața le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi roșiatic, atunci pierdeam încrederea lui.”
Revenirea după aceste eșecuri a fost îngreunată și de o diminuare a încrederii – atât a lui în propriile abilități, cât și a celor din jur. „România postdecembristă nu a avut generații de antreprenori sau familii antreprenoriale care să ne învețe să privim lucrurile altfel, așa că fiecare eșec era o nouă încercare nereușită sau, în speranța lor, o ultimă încercare de a mai face lucruri nebunești, înainte de așezarea la un loc de muncă liniștit, călduț și sigur. Probabil asta este și cea mai mare problemă astăzi, motiv pentru care suntem 12 sau cel mult 20 de antreprenori activi la mia de locuitori, asta este cea mai mică medie în Europa. De fapt, ultimul barometru al economiei de start-up în România în 2019 arată că cel mai mare blocaj care îi ține pe oameni în loc să nu devină antreprenori este frica de eșec”, observă antreprenorul.
Onețiu povestește că începuturile sale în business au fost specifice acelor vremuri în care nu știa mai nimic despre antreprenoriat, și totuși astăzi, când există atât de multă infor­mație disponibilă – cărți, cursuri -, antreprenorii pornesc la drum în același fel ca în trecut. „Într-un fel, așa e antreprenorul, el vrea să învețe singur, însă astăzi nu prea mai avem timp să ratăm așa de mult. Rateurile sunt mult mai rapide, așteptările clienților sunt mult mai mari, competiția mult mai puternică. Astfel, din 100 de companii, doar cinci rămân în picioare după 3 ani, probabil tocmai pentru că antreprenorii de astăzi fac aceleași greșeli pe care le-am făcut și eu acum 10-15 ani: nu-și fac temele, nu înțeleg nevoile clienților, nu își stabilesc obiective, nu își fac un plan sau, chiar dacă fac toate astea, le execută cu competențe reduse.”
Ce l-au învățat însă cele patru lecții ale falimentului? Cristian Onețiu povestește că după prima încercare nereușită de a intra în business a înțeles că pasiunea nu este suficientă, este nevoie și de o bună organizare și o gestionare a lichidității; este important și să nu cheltuiești toți banii pe care îi câștigi, ci să economisești pentru a putea dezvolta compania. „Eram tânăr, aveam 20 de ani și nu înțelesesem încă această regulă”, își amintește el.
Apoi, despre al doilea faliment spune că l-a învățat că atunci când pornești în afaceri cu un partener trebuie să îl cunoști cu adevărat, să-i înțelegi valorile, modul în care operează și, mai ales, cum va acționa atunci când va fi bine sau rău. 
Al treilea eșec i-a arătat că nu oricine îți vrea binele în mediul de afaceri și că „investitorii benevoli se transformă în investitori hapsâni” atunci când lucrurile încep să meargă bine și tu te-ai bazat doar pe un gentleman agreement. De aceea, este esențială o stabilire a teritoriului de la început, cu toate actele necesare, fiindcă altfel, chiar dacă produsul dezvoltat este valoros, el poate oricând să intre în proprietatea celui care „este trecut pe hârtie”.
Despre al patrulea faliment povestește că a fost cel mai dureros, pentru că deja își recâștigase încrederea în propria persoană, crezând că poate crea produse și servicii valoroase și că este imposibil să rateze din nou. „Dar am ratat din nou. A venit însă momentul cel mai important: cel în care am conștientizat că pentru a fi antreprenor trebuie să învăț să fiu antreprenor, că primul lucru pe care trebuie să îl faci este să ai un plan de afaceri cât de cât schițat pentru a ști încotro mergi și când atingi niște etape intermediare, să învăț să controlez lichiditatea, să recrutez oameni potriviți, să mă ocup de toate părțile legale ale companiei, să creez un produs cu adevărat diferit, să am suficienți bani pentru a investi continuu și pentru a dezvolta acest produs, să cunosc piața și competitorii, să înțeleg că brandul este una dintre cele mai importante platforme de încredere pe care orice produs în viitor poate circula către clientul meu, să am grijă de contabilitate și multe, multe altele.” A făcut așadar o listă cu toate lucrurile pe care nu le știa și a hotărât ca a cincea oară să înceapă altfel: cunoscând măcar o parte și apoi prioritizând. „Mi-au trebuit patru falimente să înțeleg că a conduce o afacere presupune atât creativitate și inovație în zona produsului, cât și dezvoltare continuă în management, în construirea unei echipe, a unor sisteme, în punerea la punct a unor procese interne.”
Călit așadar prin aceste lecții de business, a fondat compania Life Care în 2005. Onețiu povestește că a luat decizia de a lansa acest business și de a-i da acest nume după ce a studiat impactul negativ pe care chimicalele îl au asupra oamenilor. „Am început să studiem și am văzut că în ziua de astăzi consumatorul este bombardat de o grămadă de produse care conțin ingrediente modificate genetic, la care au fost adăugate diverse elemente chimice nefavorabile și nepotrivite vieții. Atunci am hotărât să pornim o companie care să combine trei elemente: produse sănătoase care să susțină un stil de viață sănătos, care erau o noutate în 2005, când aproape nimeni nu știa nimic despre produsele bio. A doua componentă, să oferim prin aceste produse o oportunitate de venit suplimentar și care sunt dispuși să fie promotorii produselor și serviciilor pe care le aducem”.
În primii trei ani compania a ajuns la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro. Acela a fost și momentul în care reprezentanții businessului au făcut primul pas spre scalare. „Ne-am hotărât ca o mare parte din profitul pe care îl obțineam să fie reinvestit în companie. Am angajat mult mai mulți oameni, am angajat o echipă de consultanți externi, cu multă experiență, oameni care au venit lângă noi să ne învețe cum să conducem afacerea, am contractat experți internaționali care să ajute la construirea strategiei afacerii și am început să lucrăm serios la ea.” Apoi, povestește antreprenorul, au existat mai multe momente cheie legate de dezvoltarea businessului: realizarea de produse marcă proprie, cu rețete proprii, dezvoltate de biochimiști germani, precum și lansarea unei platforme online pentru vânzări directe.
Life Care nu s-a limitat însă la granițele țării și s-a extins pentru prima dată în afara României în urmă cu patru ani, când a intrat pe piața din Ungaria. „Am intrat în această țară chiar dacă nu cunoșteam limba și pe nimeni acolo. În doi ani și jumătate compania a ajuns la venituri de 1 milion de euro, ceea ce ne-a confirmat că putem, că avem deja un model de business viabil, nu doar un set de produse, ci un model de business care poate fi replicat”, povestește Onețiu. În următorii trei ani au intrat în alte 20 de țări europene, având o prezență mai intensă în patru dintre ele: Germania, Italia, Spania și Slovenia.
Antreprenorul spune că cea mai mare provocare în această etapă a fost dezvoltarea rapidă a unei echipe internaționale de management care să poată coordona de la distanță și apoi mai de aproape fiecare țară. „Nu ai cum să scalezi dacă nu ai o echipă de profesioniști care să cucerească lumea alături de tine. Așa că prima mare provocare a fost să construim o echipă de business development și business support pentru fiecare business nou dezvoltat într-o altă țară.” Un alt pas important în etapa extinderii a fost adaptarea la limbajul fiecărei țări și traducerea tuturor aspectelor, atât la nivelul mesajelor comerciale, cât și în ceea ce privește parteneriatul de afaceri în limba respectivă. „A treia mare provocare a fost să validăm, să confirmăm seriozitatea companiei noastre, mai ales a unei companii românești într-o țară europeană. Un lucru destul de greu pentru că aveam destul de multe sechele în această privință.” 
Anul acesta businessul s-a extins și pe piețele din Statele Unite și Turcia. Onețiu spune că au ales Turcia pentru importanța amplasării, fiind „o poartă către Est și în egală măsură o piață extrem de puternică, o piață care tinde tot mai mult spre consumul educat, consumul produselor sănătoase”, iar Statele Unite, deoarece este cea mai mare piață a lumii orientată spre un stil de viață sănătos și produse aferente, având și potențial de a dezvolta o afacere foarte mare în această țară. „Apetitul clienților din America pentru viață sănătoasă, nu doar în declarații, ci în fapte, spiritul antreprenorial dezvoltat și, mai ales, infrastructura și logistica foarte bine puse la punct fac America cea mai importantă piață pe care o vedem în următorii ani”, crede antreprenorul.
Adaugă că, în situația extinderii în Turcia și Statele Unite, provocările se leagă nu doar de echipă și de adaptarea la limbaj, ci și de credibilitatea unei companii est-europene. „E vorba despre investiții destul de serioase, pentru că aceste țări au extrem de multe documente de parcurs, certificări, aprobări și e nevoie de foarte mulți specialiști care să lucreze la nivel local și care să dezvolte înainte de start planul de extindere pentru fiecare țară în parte”, explică Onețiu. În plus, în Statele Unite comunicarea a fost îngreunată de diferența de fus orar, echipele separate fiind nevoite să țină legătura cu partenerii și furnizorii de acolo care lucrează la pregătirea și relansarea businessului din această țară, pe alt fus orar. Potrivit lui, pentru lansarea businessului în fiecare țară este nevoie de câteva sute de mii de dolari, între 200.000 și 500.000.
Onețiu explică că toți cei peste 50.000 de distribuitori sunt clienții businessului, aceștia având un contract de achiziție preferențial, ei fiind cei care aleg dacă vând mai departe sau doar comandă pentru familiile și consumul lor personal.
„Partenerul nostru potrivit de afaceri este o persoană întreprinzătoare, deschisă, în căutarea unei surse de venit suplimentare sau chiar în căutarea unei oportunități de afaceri full-time, care are disponibilitatea de a răspândi informații celor din jur, dar, mai ales, de a conduce apoi echipe”, explică Onețiu. Potrivit lui, veniturile distribuitorilor Life Care diferă în funcție de volumele de vânzări pe care le generează echipa fiecăruia. „Ceea ce este foarte clar până acum este că un manager de echipă câștigă între 7% și 10% din volumele generate. Avem lideri de echipă care au, de pildă, 100 de membri activi și care generează, să zicem, 5.000 de euro sau 10.000 de euro și bineînțeles comisionul aferent este procentual raportat la valoarea pe care o generează, dar avem și lideri care conduc echipe cu mii de distribuitori și, evident, volumele lor sunt mult mai mari. Managerii de rang superior care conduc cel puțin șase echipe a câte 100 de distribuitori activi depășesc suma de 2.000-2.500 de euro lunar. Dar avem, bineînțeles, și lideri mult mai mari care câștigă lunar peste 5.000 de euro, 6.000 de euro sau chiar 10.000 de euro.”
În paralel antreprenorul mai deține Biologistic, o companie axată pe distribuția produselor alimentare și a altor produse de bază de tip bio, cu venituri anuale de circa 12 milioane de lei.
Antreprenorul care
sfătuiește antreprenori
Cel mai recent proiect al lui Cristian Onețiu este platforma Scale-Up 1000, prin intermediul căreia el și-a propus să răspândească din informațiile dobândite în parcursul său antreprenorial către 1.000 de antreprenori români. Platforma Scale-up 1000 a fost lansată în 2018 și în prezent este într-o versiune upgradată, spune el. „Dacă la început avea doar conținut video și text, acum platforma conține misiuni, provocări, teste, exerciții și, pe măsură ce avansăm, adăugăm funcții suplimentare pentru a-l susține pe cel care parcurge educația la distanță în programul nostru. De asemenea, îl ajută să-și extragă și informații relevante pentru operațiunile de zi cu zi pentru a le pune în practică.”
Până în prezent a investit în acest proiect peste 200.000 de euro. Ideea lansării platformei a pornit atunci când, oferind consultanță unor antreprenori cu afaceri de peste 10 milioane de euro, a realizat că impactul său este limitat; în plus, trebuia să repete de fiecare dată când era întrebat mare parte din informațiile pe care le avea. Inițial s-a gândit să optimizeze acest proces și să filmeze câteva materiale în care să sintetizeze aceste informații, să le ofere în avans și apoi să discute personal cu antreprenorii. A realizat că există o nevoie reală de informații de acest tip în rândul antreprenorilor, chiar și al celor mai mici, care nu știu cum să își înceapă afacerea.
După ce a filmat primele 10-20 de module, le-a dat spre vizionare unor antreprenori cu afaceri mai mici – le-a cerut apoi feedback, întrebându-i dacă ei consideră că este valoros ceea ce aud în ele, dacă li se potrivește și dacă îi ajută în etapa în care se află, pentru a-și vedea mai clar viitorul. Feedback-ul primit a fost pozitiv, astfel că a decis să creeze o comunitate de antreprenori care doresc să își scaleze afacerile. „Apoi, văzând atât de multă energie și atât de mult entuziasm, mi-am asumat construirea unei comunități de 1.000 de antreprenori viitori milionari, oameni care să învețe împreună, să se dezvolte împreună, care să pună bazele unei comunități de viitori milionari, care nu doar să fie bogați la final, ci să fie și etici și, mai ales, profesioniști în antrereprenoriat.” Onețiu spune că rezultatele procesului structurat de învățare realizat prin intermediul platformei Scale-Up 1000 încep să apară în mai puțin de un an.
Onețiu spune că nu au niciun fel de preferințe în privința domeniilor din care fac parte start-up-urile care vor primi finanțare. „Nu am ales niciun fel de domeniu pentru că nu vrem să limităm în niciun fel creativitatea și inovația tinerilor antreprenori.”
Înscrierea în Platforma Scale-up 1000 începe de la 890 de euro, care înseamnă acces la materialele pe care le primești, la toate lecțiile video pe viață, cât și nenumărate exerciții, webinarii care clarifică anumite subiecte și două evenimente, unul inițial și altul de certificare, la final. „Pe lângă Scale-up 1000 există și alte add-onuri care pot fi achiziționate atunci când antreprenorii au nevoie de un ghid personal în acest traseu, pentru a-i ajuta mai mult să învețe, dar să și aplice în mod practic și personalizat pentru afacerea lor aceste informații disponibile, acestea fiind servicii suplimentare pe care ei le pot achiziționa. Dar prețul de pornire este de 890 de euro. Până în prezent s-au înregistrat pe platformă peste 300 de membri, în trei generații distincte. „Până acum am preferat înscrierea pe generații distincte pentru a ne putea ocupa de formarea fiecăruia. Lucrăm acum la o metodă de înregistrare continuă, prin care noi să setăm niște evenimente repetitive și indiferent când vrea să înceapă cursantul școala noi să-l putem integra chiar din prima zi.”
Începând cu toamna aceasta, antreprenorul a decis ca profitul obținut din accesul antreprenorilor în acest program să fie direcționat către susținerea a 1000 de tineri antreprenori anual, liceeni și studenți, prin intermediul unei fundații pe care a fondat-o alături de soția sa, Florina Onețiu, cu scopul dezvoltării competențelor de leadership, de management executiv, de excelență în management și mai ales antreprenoriat în rândul acestora. „În primul rând le vom asigura accesul gratuit la o platformă națională în care să găsească informații relevante pentru ca ei să devină mai buni lideri, mai buni manageri și mai buni antreprenori. În al doilea rând, le vom asigura accesul la evenimente regionale și locale la care ei pot participa și unde se pot întâlni cu experți, cu antreprenori și manageri de succes, pentru a vedea că se poate. Și în al treilea rând, vom pune la dispoziția lor o serie de experți care vor putea fi disponibili în programe sau discuții unu la unu pentru a-i ajuta și consilia în a depăși anumite blocaje pe care ei le au. Credem că această comunitate de tineri, lideri, antreprenori, manageri va reprezenta o nouă comunitate de viitori oameni de succes ai României.”
În opinia sa, 1.000 de antreprenori care vor fi milionari ar putea schimba fundamental fața României. Și nu doar la nivel de bani și profitabilitate sau taxe aduse la stat, ci și ca modele: „Ei vor reprezenta noile modele de oameni de succes în România, de care noi avem atât de multă nevoie. Știu că oricât de mult am crea modele, există suficienți supărați pe viață și hateri în România, care vor comenta. Dar noi nu pentru ei facem toate lucrurile acestea, ci pentru cei care sunt vizionari, curajoși, entuziaști, hotărâți și care nu au astăzi suficiente modele și în toată această nebunie media văd doar antimodele. În felul acesta, pierzându-și încrederea, se opresc din a deveni antreprenori și forțe motrice ale economiei românești în viitor.”
Un alt proiect pe care vrea să îl realizeze prin intermediul Scale-Up 1000 este oferirea unei finanțări de 100.000 de lei, în 2020, unui start-up ales prin concurs național, din rândul tuturor participanților în platformă, care vor fi invitați să aplice. „Criteriile pe care le vom folosi sunt legate de inovație, de sustenabilitate economică, de egalitatea între sexe și apoi de promovarea unui mediu de lucru egal. Al patrulea criteriu va fi legat de contribuția la o planetă mai protejată și o stare de bine crescută a oamenilor ce o populează. Vom avea și alte criterii pe care le vom defini alături de ceilalți membri ai juriului, care vor veni și vor contribui la aceste criterii finale. Ne interesează să găsim idei viabile de afaceri care se pot pune în practică și care pot avea un impact rapid și major în societatea de astăzi.”
În opinia lui Onețiu, perioada propice de creștere a unei afaceri este de opt luni. „Opt luni nu sunt suficiente pentru a accelera o afacere, însă sunt suficiente pentru ca antreprenorul să facă un moment de cotitură în organizația lui și să o scoată din zona de «start-up etern» și să o pregătească pentru etapa următoare, cea de scale-up. Opt luni este media pe care antreprenorii europeni o au în acest proces de transformare.” El spune că antreprenorii trebuie să gândească în termeni de scalare a afacerii, asta însemnând în primul rând „să îți construiești arhitectura corectă a unei afaceri care să poată fi scalată, care să poată suporta investiții succesive și care să aibă rețete validate de returnare a investițiilor. A fi pregătit să faci pasul spre scale-up înseamnă a-ți aduna lângă tine o echipă valoroasă, care să fie foarte clară cu privire la viitor, dar și cu privire la planurile tactice și strategice pe care împreună le-ați făcut. Și nu doar să fie pregătiți, ci să fie asumați și cointeresați pentru ca acest plan să se întâmple”.
În opinia lui Onețiu, România se află la a treia generație de antreprenori. Prima a fost, potrivit lui, cea de bișnițari, mici întreprinzători care au reușit să facă diverse afaceri imediat după ’90 cu atitudine și cu mentalitate de patron, în care ei le știau pe toate. A doua generație, spune el, este „cea a antreprenorilor îmbogățiți cu ajutorul statului, luând tot ce s-a putut – resurse umane, financiare, deformând însă piața, care era în formare. Astăzi, cei mai mulți dintre ei sunt fie bătrâni, bolnavi sau în închisoare. O mică parte din ei s-au deșteptat și au făcut switch-ul către construirea unor organizații funcționale, și-au curățat trecutul, companiile, și au intrat într-o zonă de economie modernă”.
Noua generație este cea din care face parte și el, care a pornit cu aproape nimic sau cu datorii: „Am învățat din greșeli, de la alții care știau mai bine decât noi, am ascultat, am fost ucenici pe la tot felul de antreprenori europeni sau internaționali care ne educau în privința antreprenoriatului și am început să navigăm în apele tulburi ale economiei și ale legislației românești. Cred că noua generație de antreprenori este prima generație care pune pe primul plan sensul și semnificația activității lor și nu doar banii”.
Care este însă profilul antreprenorului din noua generație? „Este un antreprenor care pune foarte mare preț pe valoare și pe oamenii pe care îi atrage în organizația lui. Mai bine de jumătate din discuțiile pe care le avem între noi privesc selecția, recrutarea, valorizarea, evaluarea, creșterea echipelor pe care ei le conduc.”
Un alt subiect important, spune Onețiu, este modul prin care ei pot să aloce mai puțin timp ca manageri, dar să și obțină în același timp rezultate mai bune, să treacă rapid de la micromanagement la management și în 2-3 ani la macromanagement. „Practic, antreprenorul modern este interesat de profitabilitate – să o măsoare, să o înțeleagă, să ajungă la ea în mod previzibil, dar este mai ales motivat de semnificația personală și impactul în societate, fiind foarte preocupat să identifice și să păstreze oamenii potriviți care vor să lucreze într-o echipă dinamică, românească, valoroasă și care vor să arate nu doar României, ci întregii Europe că suntem valoroși în acest ecosistem antreprenorial.”
Onețiu spune că nevoia antreprenorului modern, a generației noi de antreprenori, este semnificația muncii. „Ei vor mult mai multe lucruri de la afacerea lor și văd în companiile lor niște extensii ale puterilor lor pentru a schimba anumite lucruri pe care ei le consideră nefirești în societatea de azi. Asta e generația de acum și asta e generația care crește tot mai mult. De fapt, stând foarte mult de vorbă cu mulți antreprenori, am aflat că fiecare își dorește să contribuie practic la îmbunătățirea societății, să aducă valoare, să construiască ceva solid, serios și tocmai de aceea apetitul lor pentru învățare, dezvoltare crește.” El spune că, în egală măsură, vedem deja exponenți de vârf ai acestei generații noi care nu doar încep să aibă succes în România, ci își dezvoltă afacerea și pe plan internațional. „Asta înseamnă că deja putem spune că prima generație de antreprenori români capătă putere în ecosistemul global și ăsta este primul semn de însănătoșire a acestui ecosistem.”
După ce a construit o echipă și a reușit să implementeze „un sistem serios de management” pentru fiecare dintre businessurile dezvoltate, Onețiu a realizat că are nu doar mult timp, ci și multe lucruri de răspândit, așa că a intrat și pe zona de public speaking. Apoi, „fiind invitat la o grămadă de evenimente, bineînțeles că o parte din antreprenorii participanți au început să-mi ceară sfaturi și am început să îi ajut în activitățile lor curente și în dezvoltarea afacerii. Și atunci când mi-am dat seama că sunt prea puțini cei pe care îi susțin și-i ajut, am dezvoltat și zona de vlogging și apoi de creare de conținut pentru programe educaționale structurate de antreprenoriat. Toate au venit firesc, din una în alta pe măsură ce eu am scăpat de frica de judecata publică și cumva m-am deschis publicului.”
Absolvent al Facultății de Psihologie din Timișoara, antreprenorul originar din Reșița a scris și o carte, „Start în antreprenoriat”, pentru că a vrut să pună pe hârtie experiența sa și învățăturile din primii zece ani de activitate antreprenorială. Printre pasiunile sale se mai numără mașinile și, mai nou, bărcile, tenisul și golful, dar îi place de asemenea să citească și să meargă în vacanțe destul de des, chiar dacă sunt scurte. „Așa putem vedea lumea din perspectiva localnicilor și îi putem înțelege mai bine. Mă văd un cetățean global, internațional și îmi place să stau între oameni diferiți. Cred că diversitatea creează valoare și de asta suntem permanent curioși.”
Pe antreprenorii aflați la început de drum Onețiu îi sfătuiește să fie curajoși, pentru că orice lucru suficient de mult timp planificat și muncit va da rezultate, să învețe cum se face această meserie de la oameni care au reușit, nu de la «părerologi» și să își găsească parteneri de nădejde, serioși, bine validați, pentru a nu fi singuri în această călătorie și pentru a nu risca părăsirea companiei înainte de rezultatele așteptate, dar și să nu înceteze să viseze, să nu-și piardă această capacitate pentru că este o forță incredibilă care șlefuiește societatea de mâine. Iar „antreprenorilor care sunt deja de ceva vreme în mediul acesta și vor să devină mai mari și mai puternici, pentru a avea companii valoroase și impact mai mare, să fie profitabili și în acest fel să ajungă la independență financiară, le spun să intre în comunități de antreprenori. Pentru că în această etapă e nevoie de suport mult mai intensiv, e nevoie de educație la nivel înalt, practică, de grup de suport de antreprenori pentru că se vorbește la alt nivel. Să acceseze mastermind-uri în care să lucreze cot la cot cu alți antreprenori de la același nivel și să-și găsească un mentor care să îi inspire și care să îi ghideze spre succesul și performanța pe care ei și le doresc. Și oricâte «eșecuri temporare» au, să învețe repede din ele și să persevereze spre visul lor.”

Pași spre o afacere de succes

Cristian Onețiu povestește că în ultimii trei ani a lucrat la formularea unor pași simpli pentru ca o afacere mică, dar cu potențial, să crească exponențial. El a grupat toți acești pași în trei etape principale, pe care le aseamănă cu structura unei case: partea de sus e acoperișul, partea de jos este fundația, iar partea de mijloc e reprezentată de niște piloni pe care stă acoperișul.

„În zona de sus, în acoperiș, am pus la un loc elementele care practic trag în sus întreaga casă, dar și protejează fundația și pilonii și pe cei care sunt în casă. În acea zonă am pus obiectivele companiei și, bineînțeles, ale antreprenorului – viziunea, misiunea, valorile și principiile operaționale, acele lucruri care sunt setate la un nivel mare și care guvernează întreaga activitate de acum și din viitor a companiei”, spune Cristian Onețiu. Potrivit lui, de fiecare dată când discută pe aceste teme, a observat că antreprenorii își dau seama dacă viziunea pe care au ales-o era prea mică sau prea ușor tangibilă, că nu era suficient de înflăcărată, de ofertantă pentru membrii echipei, că principiile operaționale fie nu existau, fie nu ofereau suficientă claritate în modul de operare zilnic sau că valorile nu erau setate și în felul acesta se crea o varietate de oameni cu valori diferite care nu aveau cum să ajungă la un rezultat pozitiv împreună.
„Odată ce lucrurile acestea sunt clarificate, cred că cea mai mare parte a construirii arhitecturii unei afaceri de succes de rezolvă. Apoi, contraintuitiv, m-am dus nu la piloni, ci la fundație, pentru că acolo am pus produsele, piața și planul de acțiune. Trei pietre mari în fundația unei companii, care trebuie să fie bine așezate, bine organizate pentru a genera valoare. De fapt, aici este și fabrica de bani”, continuă Onețiu.

Din punctul lui de vedere, atunci când un antreprenor înțelege bine piața, competiția și care sunt bunele practici, care sunt standardele din acea industrie, el înțelege cum să opereze în acea piață. „Atunci când își privește produsele și serviciile cu atenție și încearcă să identifice lucrurile care le diferențiază, când încearcă să clarifice politica de prețuri potrivită, când își șlefuiește produsul mai bine în piață pentru a fi atractiv în fața competiției, când își identifică cu adevărat publicul țintă pentru care a creat și dezvoltat aceste servicii, toate lucrurile se simplifică, iar eforturile lui de comunicare și randamentele pe care le avea înainte se amplifică.”

Atunci când un antreprenor are un plan de acțiune bine organizat, când stabilește strategii, planuri tactice și apoi proiecte, liste de acțiuni zilnice sau săptămânale și setează indicatori de performanță după care să urmărească dacă activitatea funcționează bine, și oamenii din echipă încep să simtă că lucrează la ceva valoros, care poate fi măsurat, care poate fi explicat, ei își înțeleg contribuția la întregul proces.
„Odată ce toate aceste trei elemente de bază din fundație, piața, produsele și planul de acțiune, încep să funcționeze, compania începe să producă tot mai mulți bani. Iar acești bani sunt investiții în pilonii care practic ridică acoperișul de la un anumit nivel tot mai sus, acolo unde este setat să ajungă în viziunea și misiunea inițiale. Iar câțiva dintre acești piloni sunt: brandul, politicile comerciale, politicile financiare, inovația, cultura organizațională, indicatorii de performanță și așa mai departe. De ce spun că acolo este de investit? Pentru că aceste lucruri trebuie dezvoltate în timp și antreprenorul român se familiarizează treptat cu ele, înțelege că trebuie să investească în sisteme, poate sisteme informatice, în echipă și în cultura organizațională, în brand, să construiască lucruri valoroase, care de la lună la lună să creeze și mai multă valoare în piață.”