Cum să câștigi milioane de euro din vânzarea de mici în România. Rețeta succesului o oferă un sat cu doar 500 de oameni din țara noastră
Undeva aproape de jumătatea distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Pitești, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul țării, se află micuța localitate Dedulești, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la…
Undeva aproape de jumătatea distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Pitești, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul țării, se află micuța localitate Dedulești, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la fel ca multe dintre vecinele sale precum Aldești, Drăganu-Olteni sau Lințești. Și totuși, acest sat de nici 500 de locuitori s-a transformat într-un loc de pelerinaj pentru români datorită unui produs devenit deja emblematic la nivel național – micul.
De-a lungul a trei decenii, pe parcursul a două generații, „imperiul” micilor de la Dedulești a fost construit cărămidă cu cărămidă, mic cu mic, astfel că astăzi nouă firme fac afaceri de 12 milioane de lei din acest produs care a devenit motiv obligatoriu de popas pe Valea Oltului. Deși toată lumea îi știe gustul și mirosul, Business MAGAZIN a vrut să afle și povestea micului de la Dedulești și rețeta succesului lui.
„Am petrecut anul nou în Maramureș. La dus, pe drum, am făcut vreo 10 ore, cu tot cu popasul de la Dedulești. La întors, am ajuns în București în doar opt ore, deși am oprit iar la Dedulești pentru mici. Doar că era noaptea și am mâncat rapid, pentru că acolo lucrurile se întâmplă la foc continuu”, îmi povestea recent Cristi, un prieten care, la fel ca mulți alții, a transformat localitatea argeșeană în loc obligatoriu de popas cu ocazia oricărei călătorii în zonă. Micii de la Dedulești nu mai au nevoie de nicio prezentare.
Deși nu a devenit încă un produs înregistrat și protejat la nivelul UE, așa cum e cazul salamului de Sibiu sau al magiunului de prune de Topoloveni, micul de la Dedulești are pe plan local o notorietate similară cu a acestor produse. Francezii au șampania, spaniolii au jamonul, austriecii au șnițelul vienez, iar românii au micul. Dar nu oricare, de Dedulești. Notorietatea localității din județul Argeș e atât de mare, încât denumirea „mic de Dedulești” e acum folosită și în alte zone din țară, chiar pe Transfăgărășan, în creierii munților. Similar însă, și salamul de Sibiu se produce astăzi și în alte zone decât în centrul țării. Dar revenind la micii de la Dedulești, deși toată lumea îi cunoaște, puțini sunt cei care le știu povestea. Cum au devenit ei emblematici? În timp, în aproape 30 de ani. De altfel, unele dintre afacerile din zonă sunt deja la cea de-a doua generație. Dar rețeta a rămas aceeași.

Între primele 3 cele mai aglomerate drumuri din România este E81, zona Valea Oltului, acolo unde se află restaurantele de la Dedulești
„Părinții mei au pornit businessul de la Dedulești în 1994, după ce tatăl meu lucrase anterior în industria cărnii. Așa i-a venit ideea de a dezvolta o afacere de vânzare de mici. Când am venit noi în zonă, mai existau două terase, dar acestea aveau mici de dimensiuni mai reduse, noi am fost primii care au mizat pe mici de 80-90 de grame, cât au și astăzi de altfel. Încă de la început și până astăzi, noi ne-am păstrat aceeași rețetă cu condimente tradiționale”, povestește Constantin Sibiceanu, singurul acționar al companiei SC Sibiceanu Junior SRL, fondată în 1994 de părinții săi. Firma are afaceri de 1,7 mil. lei în 2021 (cele mai recente date publice disponibile), aproape duble față de 2020. Avansul vine și în contextul în care în 2020, primul an de pandemie, industria HoReCa a avut câteva luni în care n-a funcționat, plus alte luni de restricții.
CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL