Cum s-ar putea reinventa piața muncii până în 2035

Un tânăr muncitor care ieșea pe ușa casei sale într-o dimineață a anului 1890 ca să stingă lămpile aprinse peste noapte pe străzile din București nu își putea imagina că în scurt timp jobul lui va fi complet inutil. Un telegrafist de la începutul secolului nu putea concepe ideea unui telefon mobil. Un agricultor ce ara cu forța brațelor parcele lungi de pământ nu avea nicio idee că mașini uriașe vor face munca lui în curând. Fiecare descoperire, invenție, tehhologie nouă creată de mintea umană a adus schimbări radicale pe piața muncii de-a lungul istoriei. La fel se întâmplă cu AI. Iar într-o lume în care nu doar omul creează, ci și Inteligența Artificială, e cu atât mai greu să faci previziuni despre ce joburi vor exista peste 10, 20 sau 30 de ani.

România intră într-un deceniu în care numărul locurilor de muncă nu va exploda, dar structura lor se va schimba radical. Potrivit unui raport realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOB), una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene, până în 2035, economia României va avea nevoie de mai mulți specialiști în domenii diverse, inclusiv în zona de administrare a afacerilor, programatori, medici și asistente, angajați în servicii, transport și industrie, în timp ce agricultura și construcțiile vor pierde teren. Totuși, asta nu înseamnă că domeniile dispar, ci că tipologia joburilor se va modifica. 

Datele colectate la nivel european arată că cea mai mare schimbare nu va fi neapărat cantitativă, ci mai degrabă calitativă, pe măsură ce calificările profesionale, competențele tehnice și capacitatea de adaptare devin skilluri esențiale.  

În România, între 2026 și 2035, numărul total al persoanelor ocupate este estimat să crească de la aproximativ 8,6 milioane la 8,9 milioane, o creștere modestă, de doar 3% într-un deceniu. Cifrele ascund însă o schimbare mai amplă, generată de ponderea în schimbare a diferitelor ocupații. Este o piață a muncii care nu crește, ci se reinventează. Unele meserii vor dispărea sau își vor pierde din importanță, în timp ce altele vor crește rapid, iar economia nu va avea neapărat mai mulți angajați, ci angajați diferiți de cei de astăzi.   

Dintre categoriile de ocupații analizate în raportul Cedefop, cea mai mare creștere este estimată în cazul specialiștilor (angajați cu studii superioare, precum cercetători, medici, profesori, avocați, ingineri, artiști, jurnaliști, business managers), al căror număr ar urma să ajungă la aproape 1,8 milioane de persoane în 2035, de la 1,4 milioane în 2026, adică un plus de 25% care marchează una dintre cele mai importante modificări structurale ale pieței locale.

Tot pe creștere vor fi și joburile din servicii, marketing și vânzări, de la aproximativ 1,4 milioane la 1,5 milioane de persoane, dar va fi nevoie și de tehnicieni, al căror număr se apropie de 600.000, cu un plus de 6%, și de operatorii de utilaje și mașini din diverse sectoare ale economiei, al căror număr crește cu 10%, la aproape 1,28 milioane persoane.

În schimb, agricultura pierde mult teren, numărul lucrătorilor calificați fiind estimat să scadă de la 1,19 milioane în 2026 la aproximativ 913.000 în 2035, adică un minus de 281.000 de persoane (-24%). 

„Pentru România, perspectiva până în 2035 indică o piață a muncii în care cererea se va muta tot mai mult către ocupațiile cu nivel mediu și ridicat de calificare. Piața muncii va avea nevoie de oameni care pot lucra cu tehnologia, nu doar de oameni care știu să execute o anumită sarcină. Iar aici intervine și impactul AI: nu vorbim doar despre apariția unor joburi noi sau dispariția altora, ci despre transformarea competențelor necesare în foarte multe ocupații. Competențele digitale, analiza și interpretarea informațiilor, rezolvarea de probleme și capacitatea de a utiliza instrumente bazate pe AI vor deveni tot mai importante, inclusiv în roluri care în urmă cu câțiva ani nu erau asociate cu tehnologia”, comentează Bogdan Badea, CEO, eJobs România.

Dincolo de aceste competențe, care rezultă din dezvoltarea zonei de inteligență artificială, mai există o zonă care se va dezvolta tocmai pentru că nu își poate găsi un subsitut în dezvoltarea tehnologică și aici ne referim la muncitorii calificați. „Va continua să se adâncească deficitul pentru acest segment, vor fi extrem de căutați, cu toate că sunt tot mai puțini tineri interesați și dispuși să intre în aceste sectoare”, adăugă el. Iar câteva exemple relevenate sunt electricienii, instalatorii, mecanicii auto, cofetarii, zidarii sau sudorii.

Calificarea care face diferența

Practic, dacă există o categorie care definește piața muncii din România în următorul deceniu, aceasta este cea a angajaților specialiști, cu studii superioare. Iar schimbarea de paradigmă se vede și în estimările privind nivelul de calificare al angajaților în următorii 10 ani.

În 2026, aproximativ 1,9 milioane de persoane ocupate sunt încadrate în categoria calificărilor înalte, având o pondere de 22% în total. Dar în 2035 numărul lor ajunge la 2,3 milioane (+25%) și la o pondere de aproape 27%.

În cazul persoanelor cu calificare redusă, situația este fix inversă: numărul lor scade cu circa 300.000 de persoane, la 1 milion de angajați în 2035, iar ponderea în totalul persoanelor ocupate coboară la 11%, de la 15% cât este în prezent.

Este o schimbare importantă dacă ne gândim că peste 10 ani fiecare al patrulea loc de muncă din România și chiar mai mult de atât va avea nevoie de calificare înaltă.

Când unii câștigă, alții pierd

Una dintre cele mai spectaculoase evoluții a viitorilor ani este cea din IT, previzibil având în vedere impactul AI și al tehnologiei asupra pieței muncii. În total, sectorul IT&C ar urma să se dubleze în următorii 10 ani la 432.000 de angajați. Numărul specialiștilor din IT&C ar urma să urce de la aproximativ 121.000 în 2026 la aproape 262.000 în 2035, acestora adăugându-li-se o creștere similară în segmentul de tehnicieni și asistenți. 

La fel de spectaculoasă este și evoluția specialiștilor din business și administrație, al căror număr crește cu 58%, ajungând la peste 680.000 de angajați.

Există, în schimb, o evoluție inversă pentru profesioniștii din zona juridică, socială și culturală, categorie care scade puternic, cu 44%, de la circa 109.000 de persoane în 2026 la doar 61.000 în 2035. În același timp, specialiștii din zona de cercetare și inginerie rămân relativ stabili, în jurul nivelului de 280.000 de persoane. Datele arată că secretul nu este să ai studii superioare, ci să fii la momentul potrivit în locul potrivit, să fii adaptabil și să simți trendurile pieței.

8,9 milioane de persoane este numărul celor care vor fi angajați în 2035, în România, conform previziunilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, față de 8,6 mil. de persoane în prezent.

Conform prognozelor CEDEFOB, este clar că marii câștigători ai deceniului următor vor fi specialiștii, angajații cu calificări înalte, sectorul IT&C, activitățile profesionale și științifice, sănătatea, transportul, ospitalitatea și industria prelucrătoare. Astfel, chiar dacă IT-ul rămâne unul dintre domeniile cu cea mai rapidă creștere, locurile de muncă suplimentare nu vor veni doar din zona de programare.

La polul opus se află agricultura și construcțiile, dar și o parte dintre meseriile tradiționale, unde numărul de angajați este estimat să scadă substanțial.

Sănătatea crește, educația nu

Cele două domenii care au mers cumva mână în mână în ultimii ani în discuțiile legate de piața muncii, salarizare și deficit de personal, vor avea evoluții diferite în viitor, influențate cel mai probabil de schimbările demografice, dar și de cele medicale. Estimările CEDEFOB arată o creștere a numărului angajaților din sănătate, cu aproape 13%, la aproape jumătate de milion în 2035, în timp ce educația pierde aproximativ 6% din profesori. Practic, pe măsură ce structura populației se modifică și nevoile de servicii sociale și medicale cresc, sănătatea devine unul dintre domeniile cu cerere tot mai mare. În schimb, reducerea populației influențează și cererea pentru profesori și educatori. 

Industria nu dispare, ci se transformă

Industria prelucrătoare crește în următorii ani cu circa 14%, prognoza indicând că 1,7 milioane de persoane ar urma să lucreze în 2035 în diferite zone ale acestui sector, o dovadă că automatizarea nu înseamnă neapărat reducerea joburilor, ci mai degrabă schimbarea profilului acestora. De exemplu, numărul operatorilor de utilaje crește de la aproximativ 307.000 în 2026 la aproape 362.000 în 2035. În schimb, o serie de meserii tradiționale din zona manufacturieră au o evoluție mult mai modestă sau chiar în scădere. Fabricile viitorului vor căuta oameni capabili să lucreze cu noile tehnologii, echipamente și să se adapteze la procese complexe.

Până în 2035, economia României va avea nevoie de mai mulți specialiști în domenii diverse, inclusiv în zona de administrare a afacerilor, programatori, medici și asistente, angajați în servicii, transport și industrie, în timp ce agricultura și construcțiile vor pierde teren. Totuși, asta nu înseamnă că domeniile dispar, ci că tipologia joburilor se va modifica.

Agricultura, Cenușăreasa următorului deceniu? 

Nicio altă zonă importantă a pieței muncii nu are o traiectorie atât de clar descendentă precum agricultura. În total, din sectorul agricol ar urma să dispară 500.000 de locuri de muncă în următorii 10 ani, urmând ca la final de 2035 România să aibă circa 1,1 milioane persoane implicate în acest domeniu.

Pe categorii de joburi, raportul estimează că numărul lucrătorilor calificați din agricultură și pescuit scade la puțin peste 900.000 de persoane în deceniul ce vine, de la 1,2 milioane persoane în prezent. Dacă estimările se adeveresc, agricultura românească va arăta cu totul diferit peste 10 ani, cu mai puțini oameni implicați direct în activitățile de bază și o structură a muncii total diferită.

Dincolo de prognoze și previziuni, care se pot adeveri sau nu, ceea ce se va schimba cu siguranță va fi profilul angajatului și cerințele pe care el trebuie să le îndeplinească la angajare, inclusiv capacitatea de a integra tehnologia în activitatea de zi cu zi. Piața muncii din 2035 nu va fi dominată de AI și roboți, ci de oameni care știu să folosească aceste instrumente pentru a-și face treaba mai bine.     

„Pentru România, perspectiva până în 2035 indică o piață a muncii în care cererea se va muta tot mai mult către ocupațiile cu nivel mediu și ridicat de calificare. Piața muncii va avea nevoie de oameni care pot lucra cu tehnologia, nu doar de oameni care știu să execute o anumită sarcină.”

Bogdan Badea, CEO, eJobs România