Cum s-a umflat necesarul de finanțare pentru Cipru la 23 mld. euro

Motivul este legat de faptul că UE, FMI și guvernul de la Nicosia au reevaluat contribuția Ciprului la 13 mld. euro, față de 6 mld. inițial. O parte din bani (10,6 mld. euro) ar urma să fie acoperită din restructurarea băncilor, iar restul din majorări de taxe și impuneri de noi taxe, privatizări, reeșalonarea datoriei publice de către creditorii privați autohtoni, credite externe și probabil vânzarea unei părți din rezervele de aur ale băncii centrale.

Totalul celor 23 mld. euro care ar trebui să fie folosiți pentru recapitalizarea băncilor și reforma economiei ridică ponderea planului de salvare la peste 135% din PIB, un verdict cumplit pentru economia țării, care anunță deja o perioadă de recesiune similară cu cea din Grecia.

Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a precizat că solicitarea de asistență financiară va fi adresată Parlamentului European și președinției irlandeze a UE și că nu se referă de fapt la suplimentarea celor 10 mld. euro care ar urma să fie acoperite din contribuțiile statelor membre ale zonei euro și ale FMI, ci la eliberarea de fonduri structurale și sociale de coeziune pe termen mediu, necesare pentru susținerea economiei cipriote și a unor investiții de infrastructură. Germania, aflată în an electoral, a insistat însă că nu se pune problema creșterii asistenței financiare pentru Cipru, văzut de nemți ca un paradis al spălătorilor de bani și al oligarhilor ruși.

Explicația reevaluării sumelor stă în costurile restructurării Laiki și Bank of Cyprus, estimate la 10,6 mld. euro, față de 5,8 mld. euro inițial. Dacă depunătorii Laiki vor suferi pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro, cei de la BoC ar putea pierde până la 60%, însă cuantumul exact va fi cunoscut abia în septembrie.