Cum s-a transformat o capitală europeană dintr-un oraș mizerabil din care fugeau oamenii din cauza mirosului insuportabil într-un exemplu de curățenie și civilizație

Sustenabilitatea nu este parte a vocabularului nostru de zi cu zi. Pentru moment, are înțelesuri multiple și sunt multe concepte care se amestecă sub această umbrelă – de la protecția mediului înconjurător, produse bio, reducerea poluării, consum responsabil. Mai puțin cunoscute sunt informațiile despre reducerea emisiilor de gaze. Dar tema a devenit efervescentă și tot mai multe demersuri coagulează un curent, în principal datorită expunerii din canalele media, arată studiul „Cum construim un viitor sustenabil”, realizat de firmele de cercetare AHA Moments și ToKnow.

„Orașul era atât de împuțit pe timp de vară, încât bogații plecau în alte locuri, mirosul de aici era insuportabil”, povestea un localnic despre Stockholm, atunci când l-am vizitat. Povestea făcea referire la „o poză” din secolul trecut, dar imaginea mi s-a părut imposibil de asociat cu aspectul și traiul suedezilor din prezent. Mi s-au părut profund diferiți de români la acea vreme (peste zece ani de-atunci): directori și managerii mergeau la serviciu cu bicicleta sau tramvaiul, eram apostrofată din priviri când, furată de peisaj, mergeam pe pistele de biciclete, sportul părea o regulă intrată în ADN-ul oricui, pretutindeni erau mașini hibride, la micul dejun erau doar alimente bio, iar turul de presă a inclus o vizită într-un cartier alimentat cu energie verde în care nu era permis decât accesul cu mașini electrice iar locuințele aveau sisteme speciale de evacuare a reziduurilor biodegradabile, care (evident) urmau să ajungă pe câmpuri. Suedezii au luat calea sustenabilității de multe decenii, iar apa, aerul și, în general, calitatea vieții sunt deja o răsplată pentru ei. Unde suntem noi acum?

O nouă ediție a catalogului Cele mai responsabile companii din România tocmai a plecat la tipar. Este despre poveștile companiilor. Studiul spune povestea consumatorilor – cum văd și înțeleg ei sustenabilitatea, ce sunt dispuși sau nu să facă și ce așteptări au de la companii, autorități, de la ONG-uri, de la ei înșiși. „Studiul se suprapune foarte bine cu un context în care marile companii vorbesc din ce în ce mai mult în strategiile lor de business despre sustenabilitate. Dacă acum zece ani, când am derulat un studiu similar, interesul companiilor în această arie era limitat, în 2023 subiectul este unul foarte efervescent și viu, iar orice informație din această arie e primită cu brațele deschise”, afirmă Antonia Stănică, client service director, AHA Moments.

Tot ea mai spune că studiul arată că românii conștientizează că sustenabilitatea e un subiect din ce în ce mai prezent în discursul public, de la știrile din presă până la discursul companiilor sau ONG-urilor, cât și apariția unor reglementări (ex. sistemul Returo, capacul nedetașabil de la PET-uri). „Încep astfel să decodifice semnificația sustenabilității, iar pe măsură ce subiectul se dezvoltă își dau seama de complexitatea lui și le este clar că mai au nevoie de ghidaj și de educație în acest sens, dar sunt dispuși să primească acest ajutor și să afle mai multe”, adaugă reprezentanta AHA Moments.

Mihaela Alexandru, sociolog, managing partner la ToKnow, completează ideea: „E ușor de remarcat că în ultima perioadă tema sustenabilității este foarte prezentă în media în forme mai mult sau mai puțin complicate. Sunt uneori și teme care frizează puțin spectaculosul, dramaticul”. Evidentă este preocuparea tot mai mare a companiilor care bat tot mai mult monedă pe ambalaje reciclabile sau colectarea selectivă a deșeurilor – cel puțin în București și în marile orașe și autoritățile care au inițiative în acest domeniu.

Este clar că subiectul devine tot mai vizibil în spațiul public, de aceea a apărut ideea acestui studiu. „Corporațiile au acest interes, autoritățile pe ici, pe colo – mai mult presate de discuțiile din afară, așa că ne-am propus să vedem ce zic consumatorii, până la urmă, pentru că de ei depinde dacă adoptă un comportament responsabil și dacă înțeleg despre ce e vorba, la ce se referă sustenabilitatea”, punctează Mihaela Alexandru. În opinia ei, în România, eforturile în direcția sustenabilității nu sunt majore, sunt într-o linie de început. „Așa că ne-am întrebat dacă implicarea unei corporații sau a unei mărci în activități de sustenabilitate influențează sau nu în vreun fel percepția despre marcă, și dacă până la urmă consumatorul este influențat când alege marca respectivă și de acest aspect.”

CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI