Cum s-a transformat Bucureștiul din Cenușăreasa Estului în frumoasa balului

Regiunea București-Ilfov, și în special Capitala, a trecut printr-un proces vizibil de dezvoltare în ultimii ani, reflectat atât la nivel vizual, al infrastructurii și al dezvoltării imobiliare, cât și la nivel statistic, cifrele seci arătând că locuitorii de aici au ajuns, cel puțin pe medie, la o calitate a vieții similară cu cea din alte capitale europene. 

În cele mai recente date publicate de Biroul European de Statistică, Eurostat, capitala României și zona limitrofă ei au ajuns la un PIB per capita calculat la Puterea de Cumpărare Standard (PPS) de 190% față de media UE, depășind orașe precum Hamburg și apropiindu-se  la milimetru de Praga și Bruxelles. 

În clasamentul regiunilor europene, București-Ilfov se află pe locul 7, peste toate marile metropole occidentale, o reflectare a evoluției vizibile în ultimii ani pe piața muncii, a investițiilor și a celei imobiliare. Să ne uităm de exemplu doar la situația salariului mediu net din Capitală, considerabil mai mare decât media națională (6.627 lei la final de 2024 vs 5.645 lei), sau la  rata șomajului, care se menține mereu la un nivel redus, piața muncii profitând de investițiile străine directe atrase contant de această zonă.  

Un rol esențial în dezvoltarea zonei o au evident investițiile străine directe, București-Ilfov continuând să atragă constant cea mai parte a acestora. Banca Națională arăta în raportul pe 2023 că această regiune a atras 63,8% din totalul ISD național, în creștere chiar față de ponderea din 2022. În total, România a beneficiat în acel an de 6,74 miliarde euro, în scădere cu 36%, ceea ce înseamnă că Bucureși și Ilfov au primit investiții străine de 4,2 miliarde euro.

În statistica europeană, PIB-ul real din București a crescut cu 2,7% față de 2022, după un avans impresionant, de 12,3% cu un an înainte. Pentru a pune datele locale într-un context european, să amintim că PIB real a crescut în 154 de regiuni în 2023 și a scăzut în 85, cea mai mare creștere fiind în Malta (6,7%), urmată de Severen Tentralen din Bulgaria (Ă5,8%), și Insulele Baleare și Canare, din Spania (5,7% și 5,1%. 

În topul UE, o situație doar puțin mai bună decât Bucureștiul o are capitala  Cehiei, aflată în statistica Eurostat la 193% față de media UE, urmată de Bruxelles, la 191%, în timp ce Hamburg avea un PIB pe capita de 189% din media europeană, imediat sub capitala României. 

Cele mai bogate regiuni europene, din perspectiva datelor statistice, sunt în Irlanda (Eastern și Midland), unde PIB per capital ajunge la 245% față de media UE, urmate îndeaproape de Luxemburg, cu 237%. Diferența foarte mare dintre cele două țări și restul clasamentului vine însă, în mare parte, dintr-un context specific acestor piețe, nefiind creată neapărat natural. Potrivit Eurostat, nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Luxemburg, Bruxelles și Praga poate fi explicat parțial prin afluxul mare de angajați care fac naveta din alte zone, în timp ce în cazul Irlandei explicația este numărul mare de multinaționale care își  au sediul central în această țară. 

Dacă e să ne aruncăm o privire spre regiunea din care face parte România, capitala Ungariei, Budapesta, are un PIB per capita după puterea de cumpărare de 168%, iar Viena de 138%.

În concluzie, cu un PIB per capita peste media UE, investiții străine consistente și o piață a muncii dinamică, Capitala poate continua să atragă afaceri, talente și resurse financiare, dar viitorul depinde puternic de cât de mult va investi în transport, infrastructură, educație și sustenabilitate. Provocările  legate de infrastructura de transport, poluare și costul vieții în creștere au nevoie de soluții rapide, atât din partea autorităților locale, cât și a companiilor, pentru a consolida pe termen lung poziția Capitalei ca pol de business european. 

 omânia nu e doar București. Oricât de benefică este dezvoltarea Capitalei, la fel de important este și ce se întâmplă în restul țării, iar aici statistica arată că diferențele se mențin, ba chiar se agravează pe alocuri. 

Per ansamblu, România se află la 78% din media UE, ușor peste Polonia și Ungaria, care au un PIB per capita de 77%, și peste Bulgaria, care se află la doar 64%.  Dar, chiar dacă privit la nivel de țară situația pare bună, România depășind ”competitorii” ei tradiționali, Ungaria și Polonia, semnele de întrebare apar când ne uităm mai atent la curtea proprie. Pe regiuni, cel mai bine stau cea de Vest și cea de Nord-Vest, cu un PIB per capita de 78%, respectiv 71% din media UE, urmate la mică distantă de Centru, cu 70%.

În schimb, în Nord-Estul României, PIB per capita este la doar 47%, iar Sudul și Estul României la 60-61%. Regiunea București-Ilfov a crescut constant în ultimii ani, de la 165% în 2020 la 190% în 2023. La polul opus se află județele din nord-est, aceastea formând singura zonă din România care avea în 2020 o pondere de 47%, după care s-a confruntat cu doi ani de scădere, dând primele semne de redresare în 2023.

La nivel local, Institutul Național de Statistică arăta la finele anului trecut că cele mai mari salarii din România sunt în București, Cluj, Timiș, Sibiu și Ilfov, singurele care depășesc și salariul mediu net de la nivel național, în timp ce cele mai mici sunt în Teleorman, Hunedoara și Harghita. 

Zona de est și nord-est a României a fost constant un fel de Cenușăreasă față de județele mai bogate din vest, suferind de lipsa infrastructurii de transport, care a afectat gradul de atractivitate pentru investitorii străini. Situația se schimbă însă treptat, pe măsură ce mari companii din imobiliare și tehnologie au transformat Iașiul într-un nou hub de afaceri. În plus, viitoarea autostradă A7, aflată în lucru, va pune umărul la creșterea zonei.