Cum s-a ajuns la dispariția unui gigant mondial. Care este motivul pentru care Inditex, proprietarul magazinelor Zara, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv pe cel online al brandului Uterqüe

Brandul spaniol Uterqüe, unul dintre frații mai mici ai Zara, a dispărut recent din peisajul modei mondiale după ce compania–mamă, gigantul Inditex, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv cel online. Acesta este doar cel mai recent exemplu de nume mare, care a tras obloanele și care se va pierde în negura vremii.

Debenhams, Topshop, Century 21, Christopher & Banks sau American Apparel sunt alte mărci din moda internațională care au capitulat. În locul lor au apărut, cu siguranță, multe alte afaceri, pentru că moda este un organism viu, în perpetuă schimbare. Ce îi face pe unii jucători să reziste în această piață, iar pe alții să dispară? Aceasta este o întrebare pentru care nu există un răspuns standard.

„La paradisul femeilor” este titlul unuia dintre multele romane ce poartă semnătura lui Émile Zola, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi ai tuturor timpurilor. Acțiunea acestei opere se desfășoară – ca punct central – în cadrul unui centru comercial de tip department store, o noutate pentru finalul anilor 1800 în ceea ce privește genul acesta de destinație pentru cumpărături. Titlul cărții este evocator și vorbește, într-o manieră poetică, despre pasiunea doamnelor de a face shopping, pasiune ce rămâne intactă și astăzi. De atunci însă, s-au schimbat o serie de lucruri când vine vorba de modă și cumpărături.

În primul rând, piața este mai concurențială ca oricând, cu mii și mii de branduri mai mari sau mai mici care se luptă pentru bugetul de shopping al oamenilor din diferite colțuri de lume. Și, tocmai din acest motiv (deși nu numai), nu toate mărcile rezistă în acest război dus pe mai multe „fronturi” – magazine fizice, online, rețele sociale sau diferite alte platforme de vânzare și promovare. De fapt, chiar unele nume mari capitulează și dispar din piață, ultimii doi ani oferind o serie lungă de exemple concludente.

În al doilea rând, modul de a face cumpărături este astăzi diferit de acum mai bine de un secol. Magazine monobrand sau multibrand, malluri, centre comerciale, parcuri de retail sau comerț stradal. Offline sau online. Toți acești termeni vorbesc despre același lucru – despre shopping. Doar că pentru fiecare brand, modelul de business poate fi diferit.

Nu în ultimul rând, s-a schimbat consumatorul față de vremea lui Zola. Clientul este acum mai selectiv și mai exigent ca oricând, uitându-se dincolo de brand. Astfel, oamenii caută povești cu care să relaționeze, caută mărci care au un scop și o viziune.

În tot acest context, unele mărci dispar, iar altele le iau rapid locul. Unele branduri trag obloanele magazinelor fizice și închid tot, inclusiv site-urile de prezentare și vânzare online, în timp ce altele renunță la anumite piețe ori operațiuni.

Cel mai recent exemplu este cel al gigantului spaniol Inditex, ce deține printre altele brandul fanion Zara. Grupul a închis magazinul Uterqüe din Băneasa Shopping City din București, singura unitate sub acest nume din România. Decizia vine în contextul în care grupul a renunțat la acest brand din portofoliu, închizând toate magazinele Uterqüe din lume. Conform celor mai recente date, e vorba de circa 80 de magazine în 16 țări.

Această marcă a fost adusă în România în offline în urmă cu circa cinci ani. Magazinul din Băneasa Shopping City inaugurat atunci este singurul care a fost deschis în această perioadă.

Brandul Uterqüe, ce a fost fondat în 2008, era poziționat pe segmentul premium și era specializat în vânzarea de accesorii, deși avea și o colecție mai puțin extinsă de haine. Pe același segment de preț, dintre mărcile din grupul Inditex, mai există doar Massimo Dutti. De altfel, ca urmare a reorganizării businessului, ce ținea de Uterqüe va fi integrat în cadrul magazinelor Massimo Dutti, conform unui anunț anterior al grupului, citat de presa străină. Deja, astăzi, magazinul online al Uterqüe te trimite către Massimo Dutti.

După închiderea Uterqüe, grupul spaniol mai deține în continuare Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Oysho, Pull&Bear și Massimo Dutti, toate prezente și în România. Per total, local sunt circa 140 de unități offline și câte un magazin online pentru fiecare marcă.

Uterqüe nu este singurul brand care a pierdut lupta în ultimii ani, Debenhams sau Topshop fiind alte exemple care au cedat sub presiunea pandemiei. Retailerul britanic Debenhams, care a fost prezent în România de două ori și care s-a retras ultima dată din moda locală în 2017, a închis ultimele 120 de magazine în urmă cu circa un an. Decizia a fost anunțată după ce discuțiile cu un investitor care ar fi putut salva businessul fondat acum aproape 250 de ani au eșuat.

În ianuarie 2021, brandul și site-ul au fost preluate de retailerul online Boohoo, pentru doar 55 de milioane de lire. Astăzi, mai există astfel doar magazinul online Debenhams, nu și magazinele care au scris un capitol important din moda mondială. Debenhams a fost un nume care a scris istorie atât pe piața mamă, cât și peste hotare.

În România, brandul a intrat inițial în plin boom economic, acum mai bine de 14 ani, adus de către antreprenorul Octavian Radu, care a deținut franciza local și regional. În 2013, antreprenorul anunța că și-a încheiat toate socotelile cu moda după ce a renunțat și la ultimul său brand, Debenhams. În anii de boom economic el crease un adevărat imperiu în lumea locală a modei, strângând în portofoliu peste zece francize ale unor mărci precum Aldo, Debenhams sau Mandarina Duck.

În cel mai bun moment al său, Debenhams ajunsese local la o rețea de opt magazine dintre care șapte în România și unu în Republica Moldova. Motivele invocate de Octavian Radu în momentul închiderii rețelei Debenhams din România erau concurența tot mai crescută pe piața de modă, unde multe nume au venit direct, și criza de acum mai bine de un deceniu care și-a pus amprenta asupra bugetelor consumatorilor. Brandul Debenhams a revenit apoi în România în 2015, după aproape doi ani de pauză cu magazinul din București Mall. A urmat cel din Plaza România în decembrie 2015.

Atât în București Mall cât și în Plaza România brandul fusese și anterior prezent, sub fostul francizat, antreprenorul Octavian Radu. A doua oară, brandul britanic a fost adus de grupul MRPI care deține franciza atât pentru România cât și pentru Bulgaria. În 2017 cele două magazine s-au închis din nou, marcând un nou eșec al Debenhams în România. Brandul britanic era cunoscut pentru magazinele sale mari, de tip department store, ce ajungeau la 2.500-3.000 mp. Compania era activă pe segmentul prețurilor medii, unde se bătea cu nume precum Zara.

Dana Radoveneanu, retail director în cadrul companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox: „Românii sunt pasionați de shopping și acest lucru poate fi observat și din cheltuielile pe care le efectuează în magazine. România este o piață de dimensiune medie spre mare, cu o putere de cumpărare în creștere, factori ce sunt luați în calcul de retaileri atunci când decid să intre pe o anumită piață. Există potențial foarte mare pentru atragerea de noi branduri.”

Problemele retailerului britanic au început încă dinainte de pandemia de Covid-19, dar au fost adâncite de acest eveniment care a dat peste cap industria modei din toată lumea.

Un parcurs similar a avut și grupul de modă Arcadia, un alt gigant britanic care s-a prăbușit sub greutatea propriilor probleme. În aceeași perioadă cu vânzarea Debenhams, gigantul britanic Asos a anunțat că preia brandurile Topshop, Topman și Miss Selfridge de la grupul Arcadia, aflat în insolvență, în schimbul sumei de 330 mil. lire sterline. La finalul lui 2020, Arcadia, grup ce deține printre altele brandurile Topshop, Topman, Dorothy Perkins, Wallis și Miss Selfridge, a decis intrarea în incapacitate de plată. Grupul avea peste 500 de magazine fizice. Totuși, Asos nu a fost interesat de preluarea acestora, ci doar de achiziția brandurilor.

Astfel, mărci care au ținut capul de afiș în comerțul stradal al ultimelor decenii au dispărut, rămânând doar niște nume într-un vast ocean online.

Magazinele offline de fashion au fost afectate grav de pandemie deoarece, pe de-o parte, oamenii au stat mai mult în case și nu și-au mai cumpărat haine și pantofi. Pe de altă parte, limitarea libertății de mișcare a dus la scăderea traficului din aceste magazine și implicit la declinul vânzărilor. Toate acestea s-au suprapus faptului că în lunile de lockdown aceste unități – considerate neesențiale – au fost închise.

În acest context, până și cei mai mari jucători, care au forță financiară, cum este cazul Inditex, proprietarul Zara, au anunțat închiderea unor magazine. Jucătorii mici sunt cu atât mai vulnerabili.

Totuși, la fel s-a întâmplat și înainte de pandemie cu unele companii, cum este cazul grupului american American Apparel, cunoscut pentru reclamele sale îndrăznețe, neconvenționale. Magazinele fizice au fost închise în 2017, cu mult înainte de pandemie, pentru ca operațiunile online să fie păstrate. Astfel, acest model de business axat exclusiv pe comerțul virtual nu este o noutate adusă de pandemie, ci un fenomen care doar se accentuează odată cu trecerea timpului și cu apariția diverselor probleme. Închiderea iconicului magazin Colette din Paris, în același an 2017, reprezintă un alt semn în această direcție. Și cele două sunt doar câteva exemple la îndemână când, de fapt, numărul lor e mult mai mare. Și totuși, analiștii spun că retailul offline nu va dispărea. E vorba doar de o reconfigurare și de o dezvoltare a celor puternici în detrimentul tuturor celorlalți.

Iar în modă, un domeniu guvernat de trenduri și de o rotație mare a produselor la raft, dispariția unor jucători, apariția altora și dezvoltarea celor deja existenți e „business as usual”.

Nu întotdeauna însă, dispariția unui brand dintr-o piață înseamnă și moartea lui. De cele mai multe ori, e vorba de exitul dintr-o țară unde rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor. În cazul României există mai multe astfel de exemple, de la Esprit și Kiabi (brand din portofoliul grupului ce deține Auchan sau Decathlon), la Gap și Debenhams.

Spre exemplu, marile mărci de modă din Marea Britanie – Topshop, New Look, Debenhams – și SUA – Gap, Forever 21 – nu au avut priză la publicul din România, astfel că aceste nume cu renume mondial nu au rezistat și au făcut exit. Situația nu este una recentă, primele exituri având loc acum mai bine de un deceniu, în timpul crizei din 2008-2009. Totuși, anii ce au urmat nu au adus schimbări.

Mai mult, businessurile „made in SUA“ sau cele ce provin din Marea Britanie și care rezistă încă în piața modei din România nu își fac loc la vârf, având doar câteva magazine și afaceri pe măsură. Este cazul unor branduri precum Marks & Spencer sau Next. „Brandurile britanice și americane nu se potrivesc cu stilul româncelor. Ele sunt mai sobre în abordare, iar consumatoarele locale preferă un stil mai fashion“, spune anterior un executiv din industrie. În acest context, cei mai mari jucători din modă sunt Pepco (Polonia), H&M (Suedia), Inditex (Spania), C&A (Olanda-Germania) și Peek & Cloppenburg (Austria-Germania).

Este interesant de remarcat că toate marile branduri americane sau britanice care au ieșit din România – din cauza unor probleme strict locale sau corelate cu unele internaționale – erau aduse în franciză. Și cele rămase au de cele mai multe ori același model de business. Spre comparație, toate mărcile puternice din modă sunt venite direct.

Acest aspect poate ține de distanța care desparte țările (România și piața-mamă a unui retailer), dar și de puterea de cumpărare a consumatorilor locali și de faptul că există piețe mai dezvoltate în Occident care sunt, cu siguranță, prioritare.

Lipsesc de astfel din peisajul autohton mărci americane precum J. Crew, Abercrombie & Fitch, Banana Republic ori Old Navy. Recent au venit în premieră – și tot în franciză – americanii de la Victoria’s Secret, brand sub care s-a deschis un magazin în Băneasa Shopping City.

În ceea ce privește moda britanică, lipsesc și de aici două nume mari – Primark (despre care s-a tot vorbit că se uită către Europa de Est) și Urban Outfitters. Primark, care are magazine foarte mari ca suprafață și cu prețuri foarte mici, va intra în România în 2022, conform unui anunț făcut de grupul irlandez la origine.

Piața totală de haine din România este evaluată la circa 3,5 mld. euro, fiind active câteva sute de branduri de îmbrăcăminte, în special străine. Acestora li se adaugă câteva zeci de nume din piața de încățăminte, cu vânzări de circa 1 mld. euro anual.