Cum s-a ajuns ca 5% din populația globului să fie responsabili de 30% din atacurile armate

Tragicul eveniment din Las Vegas petrecut în seara zilei de 1 octombrie este doar ultimul dintr-un șir parcă nesfârșit de incidente care au în comun un singur lucru: o lege veche de 225 de ani. Prin urmare, un titlu la fel de bun ar fi fost „De ce o lege veche de 225 de ani permite uciderea a sute de oameni nevinovați”.

Cel de-al doilea amendament, pentru că despre acesta e vorba, a fost adoptat de Curtea Supremă a Statelor Unite pe 15 decembrie 1971; deși contestat de zeci de ori, forma sa a rămas aceeași până astăzi: „O forță armată bine regulată fiind necesară pentru a asigura securitatea unui stat liber, dreptul oamenilor de a avea și de a purta arme nu va fi încălcat”.

Interpretarea celui de-al doilea amendament a dus la numeroase controverse, de-a lungul anilor cristalizându-se două direcții politice principale: cea a democraților, care vor înăsprirea legilor privind obținerea și deținerea armelor, și cea a republicanilor, care nu vor „să se atingă” de dreptul constituțional al americanului de rând.

Cine are însă dreptate?

Trebuie să începem prin a defini contextul: în 1791, atunci când cele 10 amendamente au fost redactate, dreptul la armă era considerat un garant al securității personale; situația de atunci nu mai are nicio legătură cu cea actuală – ca termen de referință, cele 10 amendamente au fost redactate cu 13 ani înainte ca Napoleon să fie proclamat împărat de către senatul francez.

Se justifică, astfel, ca 225 de ani mai târziu oamenii de rând să aibă în continuare dreptul de a deține arme?

Aceasta este întrebarea care a dus la zeci de procese în majoritatea statelor americane, toate având însă aceeași finalitate: odată ajunsă la Curtea Supremă, speța s-a judecat luând ca argument final Constituția Statelor Unite. Prin urmare, cei care se opun dreptului la armă au încercat să ocolească cel de-al doilea amendament și să ceară, în loc de interzicerea armelor de foc, controale mult mai detaliate ale celor care vor să cumpere o armă. Nici aceste demersuri nu au avut însă prea mare succes.

E totuși important să menționăm că nu toate statele au aceleași reguli în ceea ce privește deținerea și portul de arme. În Nevada, statul în care a avut loc tragedia de duminică, legile sunt extrem de permisive: nu există obligația de a avea permis de portarmă, iar cantitatea de muniție pe care o poți achiziționa e practic nelimitată.

Și dacă v-ați fi așteptat ca lumea să aibă o reacție fermă împotriva dreptului de a avea armă în perioada imediat următoare unei astfel de tragedii, lucrurile stau cu totul altfel.

Ca urmare a atacului din Las Vegas, acțiunile principalilor producători de arme au crescut: cele ale Sturm Ruger cu 4%, iar cele ale American Outdoor Brands (companie pe care o cunoașteți, probabil, sub numele de Smith & Wesson) cu peste 3%. Acest lucru a devenit ceva obișnuit – acțiunile companiilor de profil tind să crească după fiecare atac armat.

Motivul este, din nou, unul politic: investitorii s-au așteptat ca un masacru – așa cum a fost cel de duminică – să ducă la reguli mai stricte în ceea ce privește controlul armelor. Discursurile dure ale fostului președinte Obama trimiteau, de asemenea, către un astfel de deznodământ.

Dar legile mai dure nu s-au concretizat, iar vânzările de arme au crescut vizibil în timpul mandatelor Obama. Odată cu alegerea lui Donald Trump însă, acțiunile Storm Ruger și American Outdoor Brands s-au deteriorat în mod vizibil. „Liniștea” oferită de prezența la Casa Albă a unui republican le-a dat americanilor încrederea că magazinele de arme și muniții vor rămâne deschise, iar ei își vor putea mări oricând stocul. Sturm Ruger a anunțat în august că veniturile trimestriale au scăzut cu 22% față de anul precedent; American Outdoor Brands a anunțat că vânzările au scăzut cu 40%.

Ce soluții există?

Un studiu realizat în 2016 la Universitatea Quinnipac a relevat faptul că 6 din 10 americani (inclusiv 4 din 10 republicani) ar fi de acord cu interzicerea dreptului de a deține arme semiautomate (așa cum au fost cele folosite în atacul din Las Vegas). Eficiența unei astfel de măsuri este cu totul altă poveste: jumătate din cei intervievați cred că o astfel de măsură nu ar reduce riscul atacurilor armate.

Există posibilitatea reală ca ambele partide să găsească o cale de mijloc pentru introducerea unor controale mai ample în cazul celor care vor să cumpere arme și muniții. O schimbare majoră în legislație pare însă departe. Pentru moment, părerea vizavi de cel de-al doilea amendament rămâne una din principalele diferențe dintre cele două mari partide.

Singura întrebare care contează, de fapt, este aceasta: câți oameni își vor mai pierde viața până ce portul de armă să fie mai strict reglementat?

La final, câteva informații care ar trebui să ne aducă o oarecare liniște: ca stat, România se situează la polul opus față de americani: avem una dintre cele mai stricte legi în ceea ce privește deținerea și utilizarea armelor de foc. O licență de vânător necesită ore de antrenament în prezența unui vânător profesionist; este interzisă deținerea armelor semiautomate sau a pistoalelor; permisele destinate autoapărării sunt disponibile doar anumitor demnitari, membri ai armatei sau martorilor aflați sub protecție și este obligatorie, pentru obținerea dreptului de a purta armă, o evaluare psihologică.