Cum poate România să devină o destinație de turism viticol?

BM: Ce ar trebuie să facem noi ca Transilvania, Dealu Mare sau Drăgășani să fie asociate cu Toscana, cu aerul din Provence?
Mircea Matei, director general, Villa Vinea: Cineva din panelul anterior vorbea despre străinii care vin în restaurant și au o experiență de tipul câte vinuri de calitate găsesc; în situația noastră, mă bucur că foarte mulți turiști străini vin în cramă și este o experiență în care se minunează: de vinuri, de priveliște, de un personal prietenos. Asta trebuie să facem: să îi aducem, să avem o politică de incoming și să le oferim o experiență într-adevăr care să îi uimească. În momentul în care se creează o experiență de acest tip, aceasta devine un ambasador al țării, al zonei, al regiunii și mă aștept ca efectiv să crească în timp, aducând mai mulți turiști în țară.
BM: Vă ajută faptul că sunteți amplasați în Transilvania pentru a atrage turiști la cramă?
Mircea Matei: Ne ajută pentru că într-adevăr despre Transilvania se știe mai mult decât despre alte regiuni din țară. Avem un avantaj legat de faptul că suntem undeva între aeroportul de la Cluj, Brașov, satele săsești, se caută crame în traseurile turistice și acest lucru ne ajută într-adevăr.
Victor Deleanu, director general, Casa de vinuri Cotnari: Cred că ar trebui ca în primul rând să punem cramele pe harta turismului național, să începem de aici. Din păcate, noi suntem amplasați într-o zonă departe de București, mare parte din turismul cramelor fiind în această zonă; nu suntem nici din Transilvania, trebuie să inventăm ceva. În ultimul timp ne-am gândit la un proiect de turism, o cramă mică ce ar fi construită în cadrul domeniului. În a doua cramă am investit foarte mult în parte de arhitectură și în partea de finisaje, considerăm că acesta ar fi un pas la noi pentru a putea face un turism de calitate, neavând atracții foarte importante în zona apropiată. Proiectul nostru este unul pe termen lung, urmează să dezvoltăm și spații de cazare, însă primii pași i-am făcut.
Valentina Vesler, marketing director, Valvis Holding: La noi porțile sunt deschise la cramă, organizăm tot felul de evenimente acolo, în schimb este tot așa, o vizită de o zi. Concentrarea noastră a fost păstorirea unei suprafețe mari de vin și am zis să facem lucrurile temeinic de la bun început, iar toate investițiile s-au îndreptat în zona de replantare, retehnologizare, investiție în produs, soiuri noi. Astfel, bucata de business care aducea practic banii a fost mult mai importantă – nu este o cramă butic, este o bucată foarte mare din industrie, dar turismul, acolo unde se produce vinul, este extrem de important și ar trebui să existe niște eforturi articulate în sensul acesta – pentru noi este o prioritate, dar urmează să facem lucrurile de la bază, o bază solidă, pe care să construim și această componentă.
BM: Credeți că într-un final turismul poate schimba lucrurile pentru un producător – poate nu pentru unul atât de mare pe cât sunteți voi, dar pentru unul mai mic – poate să îl pună pe harta vinului, dacă are o cramă bine amplasată, dacă are spații de cazare?
Valentina Vesler: Absolut, o cramă butic este foarte importantă, în primul rând aceasta nu gestionează bugete de marketing. Bugetele de marketing sunt foarte importante pentru promovarea vinului, dar o cramă butic nu are astfel de bugete. S-a invocat destul de mult comparația cu Italia, Spania, Franța. Industria vinului este organizată acolo cu totul altfel, nu există producători care au hectare foarte multe, pentru ei să aducă omul acolo e important. Acel model poate funcționa și pentru noi. Pentru cramele mari, direcția de business este puțin alta, dar pentru o cramă butic, în planul de business, această componentă ar trebui să fie obligatoriu luată în calcul.
Roxana ANA, managing director,
Velvet Winery: Din perspectiva unui producător mic de vinuri pot să confirm cele spuse mai devreme. Într-adevăr, turismul viticol joacă un rol foarte important, atât în comunicarea și imaginea cramei butic, cât și în politica de vânzări. Nu ne putem baza pe volumele mari de vânzări pe care le au producătorii mari, atât pe piața internă, cât și externă, drept urmare acest gen de comunicare, mai directă și mai personală cu consumatorul, reprezintă un punct de plecare foarte important. Producătorul pe care eu îl reprezint se află în zona Dealu Mare, care, spre deosebire de celelalte zone, vine cu mai multe beneficii, este în prezent cea mai concentrată zonă viticolă, cu aproximativ 38 de crame înregistrate de-a lungul a două județe, ceea ce înseamnă că aici cumva enoturismul s-a conturat mult mai bine decât în alte zone.
Proximitatea față de București este foarte importantă – circa 70% din turiștii pe care îi avem vin din București. Tocmai pentru că, deși noi stăm bine la capitolul industrie hotelieră în zonă, proximitatea față de București încurajează excursiile de o zi, lucrurile se pot desfășura foarte rapid, iar dacă vrei să rămâi peste noapte, există variante. În prezent sunt undeva la opt unități de cazare în zonă și foarte multe proiecte pe rol, inclusiv crame care au în plan să își construiască propria unitate de cazare. Este și cazul nostru, sperăm ca în viitor să deschidem o pensiune cu maximum 10 camere, care va fi amplasată în cel mai înalt punct al domeniului viticol; noi avem o vie situată la peste 400 de metri, cu o vedere completă atât asupra domeniului viticol, cât și a lacului – avem un lac fix la baza plantației cu un ponton special amenajat pentru cei care vin să ne viziteze.
Andreea Păunescu, CEO, Goodwine: Mi se pare foarte interesant tot ce ați spus dvs., dar cred că este o abordare romantică. Turismul este o industrie, facilitățile de cazare din această zonă enologică nu sunt inventariate, nu aveți colaborări, în primul rând, cu structurile, cu agențiile de turism astfel încât ei să știe ce ar putea să vândă, poate de aceea nu este atât de dezvoltat turismul enologic. Oamenii trebuie să își facă o structură de cazare pe care să o vândă, ei trebuie să vină în inspecție, să știe ce vând, cui vând, fiecare produs își are clientul. Oamenii trebuie să știe, să vină să inventarieze, să cunoască facilitățile și ceea ce s-ar putea face, nu trebuie făcut neapărat un spa, există multe alte posibilități cu care să le ocupați timpul și să măriți perioada de sejur. În primul rând, trebuie organizată oferta.
Valentina Vesler: În industrie există într-adevăr foarte multe lacune și una dintre acestea este comunicarea, am simțit-o chiar eu în acești 10 ani de când sunt în această industrie, dar trebuie să le dăm credit. Soluții avem, știm asta, dar trebuie să le dăm credit cramelor mici să se organizeze. Avem nevoie de experți, de expertiză și de asta suntem aici, să le identificăm și să găsim o voce comună.
Ionel Burtea, fondator, Abund Berry: Noi suntem lângă Târgu-Jiu, distanța față de București este undeva la 4 ore și jumătate, ceea ce este o problemă, dar nu o vedem ca pe o problemă, ci ca pe un potențial de dezvoltare. Ați menționat turismul de weekend, este undeva la 30% gradul de ocupare doar dacă lucrezi pe weekend, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung, ideal este să aduci turismul și să îl menții acolo minimum două zile, am calculat noi – important este ce îi oferi pe lângă.
Condițiile într-o fermă trebuie direcționate în zona de experiență, pe lângă partea de acomodare sau luxury, experiența e foarte importantă. Transilvania a avut un marketing foarte bun în ultimii ani ca zonă geografică, ne uităm în jur, la prietenii noștri, majoritatea au mers în Transilvania, nu au căutat luxury sau experiențe de spa sau ceva mai exotic, s-au dus pe zona de turism local. În zona mea, potențialul meu este aproape zero: Gorjul, Brâncuși, cramele turistice, sunt undeva la 5.000 de turiști care vin și se cazează în medie câte două nopți – nu este potențial, dacă noi nu promovăm locurile respective, nu vom avea succes, nici în turism, nici în turismul viticol.
BM: Ce targetați – români sau străini?
Ionel Burtea: În primul rând românii – vom începe în aprilie anul viitor – iar ulterior străini. În timpul sezonului turistic ne axăm pe români, iar în extrasezon străini – trebuie să calculezi planul de afaceri astfel încât să ai un grad de ocupare de circa 70%.
Mircea Matei: A fost primul an în care am promovat către agențiile de turism turul de cramă și degustarea la Villa Vinea, nu avem cazare din păcate, dar oferim acest serviciu. Promovând către agenții, am avut o creștere de aproximativ 150% față de aceeași perioadă a anului trecut ca număr de pachete. Valoarea efectivă este puțin mai mică ca și creștere, dar este de trei ori mai mult aproape decât anul trecut, aproximativ aceeași perioadă – creșterea vine mult din străini.
Adrian Păduraru, actor, realizator de emisiuni radio și TV despre cultura vinului: Dați-vă seama ce experiență rară în viața mea, dacă nu unică – un actor care să asculte. Exercițiul ascultării este important. E o modă nouă în turism, care are deja vreo 50 de ani, turismul de eveniment și vă dau un exemplu, al cifrelor, nu doar al părerilor: la Avignon există Palatul Papal, care este unul dintre cele mai vizitate monumente din Franța, este în top 10 și vin acolo circa 600.000 de vizitatori. Avignonul însă are 4 milioane de vizitatori, restul vin pentru festivalul de la Avignon. Există și la Sibiu un astfel de festival, și la Cluj, și la Gărâna, dar există turistic și care atrage mulți turiști datorită unor evenimente culturale, artistice sau oenologice; ele cred că pot fi create.
Îmi permit să spun acest lucru fiindcă am văzut cam tot ceea ce înseamnă întregul lanț, am avantajul de a fi un om care iubește cultura vinului, care e pasionat, dar care nu este direct implicat. Cred că sunt de făcut câteva lucruri fundamentale – pentru cei care nu sunt din industrie, mergeți și faceți expriența unei degustări la crame, veți vedea că este minunată experiența, iar cei care sunt în industrie, la toate nivelurile, trebuie comunicat lucrul acesta. Atât timp cât lucrurile sunt necunoscute… Îl putem avea în buzunarul de la piept pe Kant, dar dacă el nu ajunge la oameni, stă doar pe cantul buzunarului. Ce vreau să cred este că într-o țară care produce atât de mult vin nu există emisiuni specializate, de televiziune, de radio, cred că împreună, dvs. fiind difuzori ai aceste experiențe, să facem comunicarea mult mai bine. Ce povești aud despre vinuri românești, nu v-ar veni să credeți. Închei spunând cred că există capacitatea de a face lucruri care să ne facă mândri. Dacă eram în Italia nu mai aveam nimic de făcut, dar fiind aici, avem ce face.
BM: Care au fost cele mai frumoase experiențe ale dvs. în vie?
Valentina Vesler: Primele experiențe cu vinul le-am avut de fapt în cramă – nu am știut foarte multe despre vin, dar m-a fascinat, foarte multe le-am învățat de la frații Păduraru. Mie îmi place foarte mult la Sâmburești, via este absolut copleșitoare și priveliștea înspre Olt îți taie respirația. Avem aproximativ 500 de hectare acolo, dar pe rod mult mai puțin, undeva la 320.
Mi-au plăcut foarte mult via și rezultatele vinificatorilor noștri. Înțelegeam că un vin poate fi frumos, corpolent, floral, erau concepte străine – acest univers m-a fascinat. Am vrut să spun că noi vorbim doar despre turismul vitivinicol, dar acesta este doar un picior din brandul de țară. Trebuie să îl aduci pe consumator acolo, să aibă o experiență directă, dar experiența aceea directă vine și trece – tu trebuie să o susții, iar susținerea aceasta se face treptat, de-a lungul timpului. Eu simt această nevoie în industria vinului. În 10 ani, foarte multe s-au schimbat în bine, oamenii se străduiesc, apar mulți specialiști, au păreri importante, se organizează târguri, există o afinitate pentru târguri, comunicarea pe târguri este extrem de importantă, între ce a fost Good Wine acum 10 ani și ce este acum e o diferență de la cer la pământ.
Andreea Păunescu: Piața de vin este foarte efervescentă – în primul rând pentru că a crescut calitatea vinului românesc și a crescut enorm, aș putea spune, față de acum 10-12 ani; sunt enorm de multe vinuri bune. Orice eveniment legat de vin este foarte important – tot ce înseamnă manifestări expoziționale, saloane, festivaluri este foarte important și sunt vehicule de comunicare. Noi, cei de la GoodWine, suntem târg, dar mi-aș dori foarte mult să putem dezvolta componenta tehnică a părții de enoturism, ar fi foarte important, poate mai mult pentru structurile mici, care au dificultăți în a comunica și a se prezenta.
România este o țară superbă. Eu i-aș vedea pe producătorii români însoțind expozanții români la târgurile de turism. Vinul din România are cu certitudine ce îi trebuie pentru a deveni un brand de țară.
BM: Ce trebuie să spunem lumii largi astfel încât vinul chiar să devină un brand de țară?
Mircea Matei: Nu este doar povestea vinului, ci povestea societății românești. Toată societatea românească merge într-o direcție pe care cu toții ne-o dorim și vinul trebuie să fie parte din această poveste, nu trebuie să îl disociezi. Trebuie să ținem pasul cu povestea societății românești, să mergem mult în afară și să nu mergem pe principiul „dacă e din România, trebuie să fie ieftin”, îmi doresc să trăiesc momentul în care să zicem: „Da, e un vin românesc bun și da, este un preț corect, nu doar trebuie să fie ieftin”.
Valentina Vesler: Pentru ca vinul să devină un brand de țară, oamenii trebuie să creadă în el, omul de rând trebuie să creadă, dacă un consumator român ajunge să creadă că vinul îl reprezintă, atunci se poate transforma într-un brand de țară, cu tot ce se orchestrează în spate. Mă întreb dacă românul crede în vinul lui.
Adrian Păduraru: Ce avem de spus este într-adevăr o poveste de suflet, dar este o poveste adevărată. Bucuria de a trăi pe care o avem aici, fiecare dintre noi, suntem îndrăgostiți de bucuria noastră de a trăi, or asta cred că putem vinde despre noi și despre vinul românesc. Până la urmă, de ce muncim de dimineața până seara? Ca să câștigăm niște bani, ca să ne putem face plăceri, bucurii ale vieții, iar vinul face parte din definiția bucuriei de a trăi.