Cum poate invadarea Ucrainei să crească și mai mult inflația la nivel mondial. Petrolul, metalele și cerealele, în prim-plan

Invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea „alimenta” presiunile exercitate asupra burselor americane mai mult decât estimaseră până acum investitorii, scrie MarketWatch. Marko Papic, strateg-șef al managerului alternativ de active Clocktower Group, trage în acest sens câteva paralele între războiul din Ucraina și Războiul de Iom Kipur (arabo-israelian) din 1973.

Când acțiunile din Statele Unite au crescut spre sfârșitul săptămânii trecute, în pofida atacurilor lansate asupra țării din nordul României, investitorii au părut să îmbrățișeze zicala „cumpără la sunetul tunurilor, vinde la sunetul trompetelor”. Papic argumentează că invadarea Ucrainei ar putea pune tot mai multă presiune pe indicele S&P 500, în mare parte din cauza locației propriu-zise a evenimentelor recente. Analizând  peste 50 de evenimente care au afectat negativ indicele S&P 500 din 1956 până în 2020, observăm că evoluția medie la 12 luni de la respectivul eveniment a fost de plus 11,68%.

Totuși, Ucraina este o țară de dimensiuni mari, situată lângă membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, iar orice operațiunile militară efectuată aproape de un stat NATO riscă să declanșeze un conflict de o mai mare anvergură. „Ce se întâmplă, de exemplu, dacă un avion rusesc virează la un moment dat în spațiul aerian polonez și este doborât? Putem avea o mulțime de evenimente de volatilitate extremă”, contiuă Papic. Mai mult, ofensiva rusă riscă să stârnească „semnificativ” fenomenul inflaționist și să crească astfel costurile de trai în SUA, fenomen ce urmează să fie combătut de Rezerva Federală printr-o serie de majorare a ratelor dobânzilor, prima creștere putând avea loc chiar luna aceasta. În anumite privințe, conflictul ruso-ucrainean seamănă cu Războiul de Iom Kipur din 1973, eveniment care iese în evidență pentru faptul că a generat „o scădere considerabilă a titlurilor americane”, potrivit lui Marko Papic.

O asemănare între cele două crize geopolitice constă în stimularea inflației într-un mediu deja dominat de creșterea prețurilor. De altfel, Papic atrage atenția asupra faptului că Organizația ?ărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) s-a răzbunat pe Statele Unite pentru că a susținut Israelul atacat de statele arabe prin impunerea unui embargou pe petrol în 1973-1974, creând o undă de șoc ce a trimis prețul petrolului în sus și „a alimentat inflația în cel mai prost moment cu putință”, argumentează analistul. Recent, prețul petrolului a depășit 110 dolari pe baril pe fondul temerilor că întreruperile lanțurilor de aprovizionare sunt strâns legat de intensificarea atacurilor rusești. Invazia Ucrainei ar putea crește inflația în „moduri destul de complicate”, spune Papic, care își concentrează, de asemenea, atenția asupra paladiului, potasei și grâului, sectoare unde Rusia este unul dintre cei mai importanți producători la nivel mondial.

În plus, Ucraina este un mare producător de grâu, cereală al cărui preț a ajuns miercuri la maximul ultimilor zece ani. Papic se teme că Rusia ar putea reduce exportul de potasă, folosită de fermieri pentru a-și fertiliza terenurile. Rusia produce circa 16% din potasa la nivel global, iar aliatul său, Belarus, este un exportator major. „Dacă vor interzice exporturile de potasă, prețurile vor exploda, iar țările care nu își vor permite să plătească se pot confrunta cu o criză alimentară”, spune Papic. Pe de altă parte, Rusia reprezintă 43% din producția globală de paladiu, element important în ceea ce privește convertoarele catalitice ale mașinilor. Așadar, dacă Rusia „începe să se joace cu metalele, reducând exporturile de paladiu, aluminiu și nichel, inflația va crește într-un moment în care credeam că a ajuns deja la apogeu”. Piețele internaționale de capital erau tensionate încă de dinainte de invazia Ucrainei, iar următoarea ședință a Rezervei Federale din SUA îngrijorează deja o bună parte din investitori. „Într-un final ar putea fi un scenariu în care cumpărăm scăderile (buy the dip – n.r.), însă încă nu am ajuns acolo”, conchide Papic.