Cum poate influența Facebook viitorul jurnalismului
Facebook a prezentat în luna mai serviciul de publicare directă a știrilor, numit Facebook Instant Articles. Este un proiect de care se vorbește de multă vreme și care a stârnit numeroase controverse în rândul analiștilor media.
Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înțelegere cu reprezentanții Facebook pentru a lansa noua opțiune de știri publicate direct pe rețeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulți jurnaliști și analiști media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.
Argumentele împotriva serviciului de știri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control rețelei sociale și că, în aceeași măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituțiile media vor păstra în mare proporție controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conținut transmisă către rețeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceștia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de știri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporție de 100% la autori. Pentru reclamele adiționale, compania lui Zuckerberg va reține 30% din venituri.
Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informațiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alții încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvența pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine și eficiente de a transmite repede informații.
Reprezentanții Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agațe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de știri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulți vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a crește traficul unui site.
Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe țări europene, care îl acuză că abuzează de poziția sa dominantă și îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conținuturile. Larry Page și Sergey Brin au anunțat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de știri Google News în Spania, invocând o nouă legislație din această țară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conținuturi le reproduce parțial sau total. „În mod trist, ca o consecință a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.
„Această nouă legislație obligă fiecare publicație spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar și pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câștigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur și simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunțase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanțare de 150 de milioane de dolari grupurilor media și start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.
Aceste finanțări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obține venituri din propriile conținuturi online. Printre publicațiile care sprijină această inițiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais și Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizațiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuși să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariția unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus față de înființarea noului fond de finanțare, Google a anunțat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame și aplicații online, prin implementarea unor noi sisteme de plată și prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.
Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg și Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii și cu organizațiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a știrilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relații strategice cu Europa din cadrul grupului Google.
Compania americană a fost de acord, în 2013, să înființeze un fond similar pentru a sprijini organizațiile media din Franța, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri și articole preluate din aceste publicații în serviciul Google News. La acea vreme, analiștii de pe piața media au spus că acordul pentru piața franceză „a deschis o ușă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte țări, în care anumite ziare și publicații sunt de acord să încheie parteneriate și licențe cu grupul american.