Cum poate începe curățenia generală a României

Fără identificarea soluțiilor prin care deșeurile sunt reintegrate în activitățile industriale, făcându-se astfel pasul către o economie circulară, trecerea de la PR de mediu la efecte concrete este însă imposibilă. Soluții sunt, în contextul în care pe plan local a răsărit o specie de antreprenori axați pe probleme de mediu. Cineva trebuie să îi și asculte, dar mai ales să îi finanțeze.

„Blumenfield s-a lansat pe piața de consultanță în toamna anului 2009. Consultanța de mediu nu a fost o alegere de moment, a fost un pas firesc după o experiență de aproape 10 ani în acest domeniu, atât din perspectiva sistemului public, cât și din cea a mediului privat”, spune Gabriela Stanciu, directorul general al companiei românești de consultanță de mediu Blumenfield.

Firma, înregistrată în Constanța, a terminat anul trecut cu un business de 5,6 milioane de lei și un profit net de 2,7 milioane de lei. În 2018, potrivit Ministerului Finanțelor, compania avea un business de numai 1,3 milioane de lei și un profit de câteva zeci de mii de lei, semn că apetitul pentru astfel de servicii este în creștere.

„Blumenfield s-a înființat din convingerea că mediul economic avea nevoie de o «gură de aer proaspăt» în situațiile complicate ale birocrației, în implementarea cerințelor de mediu din legislația în continuă schimbare, dar mai ales de studii de mediu care sa reflecte o evaluare obiectivă și nu în ultimul rând să ofere soluții și programe de monitorizare relevante“, mai spune Stanciu, absolventă a Facultății de Științe Juridice cu specializarea în dreptul mediului.

Investiția inițială în lansarea acestei afaceri a fost de circa30.000 de euro, iar primul an a fost mai mult despre obținerea certificărilor ca elaborator de studii pentru protecția mediului și mai apoi atestarea din partea ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) pentru operațiuni petroliere și exploatări de resurse minerale.

Apoi, în 2016, compania a mai făcut un pas și anume lansarea unui laborator de cercetare, în Năvodari, primul centru privat de cercetare de mediu deținut de o companie în regiune. „Astfel, Blumenfield are suportul diviziei sale științifice în elaborarea unor studii complexe de mediu, dar și a unor programe de monitorizare a factorilor de mediu.”
În total, echipa Blumenfield este formată din 20 de specialiști cu pregătire în diverse domenii: tehnic, biologie, ecologie, silvicultură, chimie, drept fiscal și dreptul mediului.

Astfel, în acest moment, Blumenfield elaborează documentații tehnice și studii de mediu, dar poate merge până la gestionarea întregului proces de obținere a avizelor, a acordurilor și a autorizațiilor de mediu. „Ne ocupăm de gestionarea deșeurilor rezultate din activități și proiecte și căutăm soluții de optimizare a costurilor pentru tratarea, valorificarea și eliminarea acestora. De asemenea, desfășurăm programe de monitorizare a biodiversității atât în mediul terestru, cât și acvatic. Mai mult, efectuăm studii complexe de mediu pentru soluri contaminate, clasificarea deșeurilor, produselor și subsțantelor periculoase.”

Tocmai această clasificare a deșeurilor este esențială.
În opinia Blumenfield, soluția reală pentru gestionarea deșeurilor la nivel național este analiza conținutului acestora și identificarea oportunităților de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deșeurilor generate pe plan local. Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deșeuri generate și în funcție de conținutul acestora pot găsi soluții pentru valorificarea, tratarea și eliminarea lor finală.
Șefa Blumenfield dă câteva exemple. „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de explorare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfășurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deșeuri, din care 84% sunt deșeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conținut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deșeuri am reușit să găsim soluții pentru valorificarea acestora. Una dintre soluții o reprezintă chiar industria materialelor de construcții”, a explicat reprezentanta Blumenfield.
Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obținut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime și prin transformarea ei într-o masă compactă și dură). „Aceste soluții chiar există în România. În Constanța avem o astfel de instalație de producere a cimentului și în țară mai sunt câteva.”
Un alt exemplu privind deșeurile periculoase este chiar cel al energiei regenerabile.
„Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ
100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanță. Din aceste activități de mentenanță sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deșeuri periculoase pe parcursul unui an de funcționare, în mare parte uleiuri și antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantități de deșeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.
Și aici este necesară analiza deșeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic. „A ști exact ce tip de deșeu generezi în activitate este un lucru care ține de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deșeurilor. Cunoscând exact categoria de deșeu pe care o generezi poți găsi soluții optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”
În acest moment, spune Stanciu, clienții Blumenfield provin din industria petrolieră atât onshore, cât și offshore, din industria de energie verde, exploatări de resurse minerale, infrastructură portuară, turism, dezvoltare imobiliară.
„Am avut privilegiul de a oferi expertiza noastră în 2019 în cel mai mare proiect de prospecțiune seismică 3D din Europa din industria oil & gas onshore. Un proiect desfășurat pe aproximativ 1.600 km2 în județele Brăila, Buzău, Ialomița suprapus peste cinci arii naturale protejate din rețeaua Natura 2000 a necesitat atenția noastră pentru evaluarea biodiversitătii, etapă ce a necesitat
un efort de monitorizare de
4.800 ore, întocmirea documentațiilor și obținerea acordului de mediu și a avizului administratorului ariilor naturale protejate. Proiectul de prospecțiune s-a încheiat de curând, fără niciun prejudiciu asupra speciilor de interes conservativ pentru care aceste arii naturale protejate au fost desemnate.”
Dincolo de aceste proiecte derulate, mai există o problemă, mai ales când vine vorba de aplicarea la scară industrială a soluțiilor găsite în laborator. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoștințe și tehnologie. Poți să identifici soluții în laborator dar să nu găsești investitorul care să ducă soluția mai departe în zona economică și spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.
Astfel, deșeurile rămân în continuare cea mai mare problemă generată de industrie în materie de mediu, singura soluție de a schimba lucrurile fiind integrarea acestora într-o logică de economie circulară.
„Industria are nevoie de soluții noi, eficiente pentru problemele vechi, iar una dintre probleme o reprezintă deșeurile și poluarea mediului datorată acestora. Și nu vorbesc aici despre companiile care au emis și chiar aplică politici concrete de prevenire a poluării și de protecție a mediului. E vorba de acele «poluări istorice», de situri contaminate, de poluarea aerului, de deversări necontrolate de ape neepurate.  Concret? Ar fi nevoie de o «curățenie generală» a României și un bun început bun ar fi putea fi utilizarea cu folos a taxelor colectate la Fondul pentru Mediu.”
Acesta ar fi însă doar începutul pentru un morman de probleme.