Cum poate fi folosit PNRR într-un mod cât mai eficient - părerea bancherilor

România are nevoie de investiții în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei românești, pe toate palierele. ”Suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR. Astfel, redresarea accesului la educație și sănătate sunt două teme pe care le avem de soluționat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030. Cum se poate întâmpla acest lucru și ce rol va juca BCR într-una dintre cele mai mari oportunități de dezvoltare a României pe următorii cinci ani?

Vreau să cred că vom reuși să accesăm cât mai mult și că vom lucra pe cel mai bun scenariu posibil, pentru că PNRR este o șansă pentru noi să atragem bani pentru investiții în sectoarele strategice de dezvoltare. Ne uităm pe termen lung la ce înseamnă trecerea spre economia verde, transformarea digitală, coeziune socială și teritorială, susținerea mediului antreprenorial, reformarea sistemului medical și dezvoltarea sistemului de învățământ. Obiectivul general trebuie să fie dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care sprijină reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere”, explică Sergiu Manea, CEO al BCR, vorbind despre importanța Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România.

România beneficiază de 29,2 mld. euro prin PNRR, din care aproximativ 14,3 mld. euro reprezintă granturi, în timp ce 14,9 mld. euro reprezintă împrumuturi pe care le poate accesa România pentru implementarea reformelor și investițiilor din plan.

Autoritățile au lucrat pe trei scenarii posibile, pentru care au simulat impactul PNRR exprimat în PIB, cu domeniile care ar beneficia de cea mai multă infuzie de investiții – construcții, energie și mobilitate.

Șeful BCR a amintit că România are nevoie de reforme majore și investiții cheie ca să creeze un impact pozitiv în comunitate și a explicat că suntem pe un teren unde se joacă cu bătaie lungă în tehnologii avansate, iar noi trebuie să jucăm strategic.

„România are nevoie de investiții în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru transformarea economiei românești, pe toate palierele – de la guvernanță, la protecția mediului și transformare tehnologică, la incluziune socială prin educație și sănătate. Imaginați-vă doar ce înseamnă pentru noi construirea a peste 400 de km de autostradă, modernizarea a 300 km de cale ferată și încă 12 km de rețea nouă de metrou. Sau ce înseamnă mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri publice și rezidențiale, care ne-ar aduce peste 1.000 de blocuri reabilitate energetic, dar și aproximativ 2.000 de clădiri publice, pe care le-am lipsi de afișele cu «Atenție, cade tencuiala!» și le-am reintegra în peisajul urban”.

În plus, suprapunerea PNRR pe exercițiile bugetare multianuale oferă o oportunitate imensă cu accent pe doi piloni. Un pilon ține de recuperarea decalajului de infrastructură, pentru că, cel mai probabil, următorul MFF (Multiannual Financial Framework) 2021-2027 va fi ultimul în care Comisia Europeană va aloca bani pentru infrastructură fizică care nu are legătura cu zona de ecologie și protecția mediului. Al doilea pilon ține de dezvoltarea unei societăți favorabile incluziunii, care are la bază coeziunea prin educație, dar și reforma sistemului medical, prin îmbunătățirea experienței îngrijirii medicale, a explicat Manea într-un interviu.

„Așa cum știm, educația, cultura și abilitățile practice, dar și starea de sănătate a populației, reprezintă investiții cheie în capitalul uman, fiind elemente de bază pentru dezvoltarea potențialului tinerilor și pentru îmbunătățirea creșterii economice. Iar redresarea accesului la educație și sănătate sunt două teme pe care le avem de soluționat pentru a putea ajunge la media UE până în 2030.”

Cât despre antreprenori, convingerea șefului BCR este că și antreprenorii vor avea de câștigat din implementarea PNRR, fie că vorbim despre beneficii directe, fie că ne referim la beneficiile indirecte, care nu vor fi puține.

„Antreprenorii înțeleg valoarea adaugată pe care o aduc în ciclul economic, sunt interesați de calitatea serviciilor și își administrează afacerile luând în considerare nu doar performanța legată de risc, siguranță sau angajați. Vedem o creștere a afacerilor care aleg să dezvolte o abordare integrată de business sustenabil. Pentru că ultimii doi ani au accelerat câteva trenduri deja existente, de la informatizare, automatizare și robotizare, la digitalizarea serviciilor publice și la integrarea cât mai sus pe lanțurile de valoare adăugată în industriile viitorului. Mă gândesc la antreprenorii care înțeleg potențialul uman, dar și la nevoia de recalificare și perfecționare ca instrumente de creștere a randamentului, precum și ca un efort de profesionalizare.”

Vorbind despre rolul sistemului bancar românesc în privința programelor cu fonduri UE și a PNRR, Sergiu Manea a amintit că s-au intensificat discuțiile legate de bancabilitatea firmelor și acest lucru ne arată că economia se maturizează, că suntem pe drumul cel bun, „că antreprenorii și băncile lucrează împreună pentru o economie sustenabilă, în care pe noi toți ne preocupă să facem mai mult, mai bine, împreună.”

Iar PNRR prevede aproape 2,6 miliarde de euro pentru finanțarea companiilor private și pentru cercetare, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare.

„Vorbim aici despre investiții în tehnologii avansate prin ajutoare de stat, pentru AI, blockchain, IoT, date și cloud computing, pentru high performance computing și quantum computing, dar și despre digitalizarea IMM-urilor prin ajutoare de minimis, pentru investiții în comerț electronic, centre de inovare digitală, laboratoare de incubare și accelerare, pentru programe de reconversie profesională, dedicate dezvoltării competențelor digitale. PNRR prevede și investițiile semnificative pentru tehnologii noi în zona de producție, dar și o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la Bursă, cu un buget total de 35 de milioane de euro.”

Sergiu Manea, CEO al BCR: „Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă și durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

Sistemul bancar este parte din soluție în privința atragerii finanțărilor europene, în opinia șefului BCR.

„Pentru BCR, spre exemplu, este în top priorități să ne motivăm colegii astfel încât să putem oferi consiliere pentru transformare sustenabilă la nivelul comunitar și să putem răspunde normelor și standardului cerut de Comisia Europeană. Asta și pentru că noi credem că sistemul bancar este parte din această soluție, iar BCR încearcă de fiecare dată să vină în ajutorul clienților, să le ofere informațiile și instrumentele prin care pot face alegeri financiare inteligente. De altfel, așa a apărut și platforma de educație antreprenorială BCR Școala de Business, care a ajuns deja la 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesioniști, profesori și studenți, care au ales să învețe sfaturi practice pentru managementul financiar al businessurilor lor.”

Chiar cel mai recent curs lansat pe platforma BCR Școala de Business – Programe de finanțare pentru antreprenori, a fost dezvoltat în parteneriat cu ADR Nord-Est și are toate informațiile despre programele de finanțare disponibile pentru antreprenori – de la procesul de pregătire și depunere a proiectelor, la implementarea și raportarea unui proiect dezvoltat cu fonduri nerambursabile. „Am considerat că avem nevoie de surse de informare oficiale, care să demonteze miturile cu privire la accesarea fondurilor nerambursabile, tocmai pentru a crește accesul la ele.”

BCR va contribui, pe lângă furnizarea de educație și consultanță în domeniul programelor de finanțare cu multiple produse bancare personalizate pentru proiectele implementate de către autoritățile publice și antreprenori, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar. În plus, băncile se vor putea implica direct în implementarea instrumentelor financiare definite în cadrul PNRR, spune Sergiu Manea.

„BCR este aici să le ofere antreprenorilor informațiile de care au nevoie și să îi ghideze în procesul de contractare a finanțărilor. Credem în banking deschis, în educație financiară și în digitalizare, în acces rapid și gratuit la informații 24/7, iar asta transmitem mai departe și în privința PNRR.” Manea susține că BCR este pregătită să contribuie „viguros” în procesul de atragere a fondurilor din PNRR pe diverse paliere, de la educație și până la finanțări directe.

„Este oportunitatea unică de a face pasul către o economie performantă și durabilă, iar succesul atragerii fondurilor europene reprezintă prioritatea critică pentru echipa BCR în următorii ani.”

Dar pe care componente ale PNRR intenționează să se implice concret BCR? „Am analizat toate componentele PNRR în forma prezentată cu ocazia aprobării planului de către Comisia Europeană și avem în vedere implicarea în toate aceste componente, în măsura în care mecanismul național de implementare va permite acest lucru. Vom acorda o atenție sporită pentru susținerea proiectelor care bifează cât mai multe dintre criteriile specifice ESG (environmental, social and corporate governance).”

Concret, BCR va acționa în perioada următoare pe două paliere principale: primul se referă la furnizarea de educație și consultanță în domeniul programelor de finanțare și cel de-al doilea la oferirea de sprijin în implementarea proiectelor prin intermediul unor produse bancare personalizate, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar, fie că este entitate publică sau privată, după cum susține CEO-ul BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active.

PNRR a primit undă verde de la Comisia Europeană la finalul lunii septembrie (27.09, mai exact), iar următorul pas este reprezentat de aprobarea PNRR și la nivelul Consiliului de Afaceri Economice și Financiare, pas ce urmează a fi finalizat la finalul lunii octombrie (conform estimărilor prezentate public). Acest pas reprezintă, de fapt, aprobarea finală din partea instituțiilor Uniunii Europene. Ulterior, România va putea solicita prefinanțarea de maximum 13% din valoarea totală a planului, explică șeful BCR. „Operațional vorbind, în termen de 30 de zile de la aprobarea în Consiliul amintit anterior, guvernul trebuie să prezinte o Ordonanță de Urgență prin care se vor reglementa mecanismele interne de implementare a acestui plan. MIPE a anunțat deja demararea procesului intern de pregătire, fiind menționate o serie de acțiuni de implementat precum crearea structurilor de specialitate la nivelul ministerelor/autorităților coordonatoare de componente, elaborarea și aprobarea cadrului  normativ de implementare a PNRR, elaborarea și punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR și constituirea Comitetului Interministerial de Coordonare și a Comitetului de Monitorizare ale PNRR.” Mediul de afaceri trebuie să urmărească atât oportunitățile directe alocate (în componenta dedicată mediului privat din PNRR), dar mai ales oportunitățile indirecte generate de proiectele incluse în PNRR, explică Manea.

„Așa cum aminteam anterior, discutăm de sute de kilometri de autostrăzi și de cale ferată, de mii de clădiri renovate sau construite, toate acestea fiind oportunități importante pentru companiile românești.”

În final, vorbind despre factorii determinanți pentru implementarea cu succes a acestui plan PNRR, Sergiu Manea susține că ne putem gândi la o foarte bună coordonare și implicare a instituțiilor publice responsabile, fiind astfel asigurată sincronizarea corectă dintre reformele și investițiile incluse în plan, precum și respectarea calendarului de implementare asumat față de instituțiile europene.

De asemenea, contează și capacitatea economiei și, mai ales, a pieței forței de muncă de a implementa toate proiectele de infrastructură (transport, sănătate, educație, sisteme de management al apei, al deșeurilor, etc.). Un alt factor important pentru aplicarea PNRR este capacitatea tuturor tipurilor de beneficiari de a dispune de toate resursele necesare pentru implementarea proiectelor, inclusiv de cele financiare (trebuie văzut însă exact și mecanismul de implementare la nivel intern).

Pe lângă PNRR mai există și alte programe cu fonduri UE. Iar șeful BCR concluzionează că România are nevoie de fonduri europene nerambursabile pentru a putea recupera decalajele din domeniile critice: sănătate, infrastructură, educație, energie, dar și pentru a ne putea crește atractivitatea investițională.

Care sunt cele mai relevante Programe Operaționale din perspectiva antreprenorilor?

Œ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, prin care se pot obține finanțări pentru crearea și promovarea unui sistem atractiv de inovare în economie, precum și din instrumente financiare, care vor reprezenta, cel mai probabil viitorul fondurilor de acest gen în exercițiile bugetare europene post 2027;

 Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, care are ca scop promovarea eficienței energetice și adaptarea la schimbările climatice – în contextul mai amplu al Green Deal, importanța acestuia este vitală;

Ž Programele Operaționale Regionale, pentru dezvoltarea unor orașe smart, a unor regiuni competitive prin digitalizare și întreprinderi dinamice, a unor regiuni mai atractive și mai educative, prin intermediul unui portofoliu amplu de proiecte ce urmează a fi finanțate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare;

 Programul Operațional Educație și Ocupare, pentru valorificarea forței de muncă și pentru creșterea accesibilității pe piața forței de muncă a diferitelor categorii de persoane dezavantajate, dar și a calității educației.

 Programul Operațional Tranziție Justă, pentru creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă calificată, investiții în tehnologii cu emisii reduse, dar și pentru dezvoltarea IMM-urilor preocupate de cercetare, inovare și digitalizare în șase județe vizate de acest mecanism de finanțare.