Cum poate Europa să devină jucător global în comerțul mondial și care este rolul României în această ecuație

Pentru comerțul dintre Asia și Europa pe ruta maritimă există doar două variante: varianta nordică, dominată de Rusia, și varianta sudică, mai lungă și mai costisitoare. Solomon Passy, matematician și personalitate politică din Bulgaria, prezintă o idee pentru scurtarea rutei destinate comerțului dintre cele două continente. Care este rolul României în această ecuație?

Este o competiție globală majoră între ruta comercială pe mare din nord, care începe în Coreea și merge în nord prin Oceanul Arctic, către Marea Baltică și între ruta sudică, care începe de asemenea din Coreea și merge prin Pacific, Marea Roșie, Marea Mediterană și apoi prin Gibraltar către Marea Baltică. Competiția dintre aceste două rute este un subiect special astăzi, pentru că topirea ghețarilor oferă un avantaj rutei nordice”, a spus Solomon Passy, ministrul de externe care a dus cea mai mare parte a negocierilor Bulgariei de aderare la UE, într-un interviu acordat Business Magazin.

El a vorbit despre alternativa Europei Centrale și de Est la inițiativa Chinei cunoscută ca „One Belt, One Road” (OBOR). Încă din antichitate este celebru Drumul Mătăsii, vechea legătură comercială dintre Asia și Europa, iar One Belt, One Road este versiunea modernă a acestei rute comerciale.  În acest moment, explică Passy, sunt două rute pe mare care vin din Asia: ruta nordică, prin Oceanul Arctic și ruta sudică, prin Pacific, Marea Roșie, Canalul Suez, Mediterana și apoi spre Vest prin strâmtoarea Gibraltar. „Ruta nordică este dominată puternic, aș spune că este chiar deținută de Rusia pe mari porțiuni. Așadar, avem nevoie de acces liber pentru comerțul liber. Este ruta sudică, care prezintă oportunități pentru Europa.”

Situația este cu atât mai complicată cu cât Rusia a devenit un partener de comerț internațional indezirabil, odată ce a început agresiunea din Ucraina. Cu ruta nordică dominată de Federația Rusă, ruta maritimă sudică rămâne cea mai bună opțiune. „Cu toate acestea, este lungă. Noi sugerăm o soluție bulgărească. O scurtătură, care în loc să meargă spre Gibraltar în vest din Canalul Suez, să plece direct către Nord: Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia și apoi către Marea Baltică”, explică Solomon Passy.

După calculele sale, ruta care trece prin România, dar care presupune investiții majore în infrastructura de transport în toate țările pe care le tranzitează, înseamnă o economie de timp, de bani, dar și o alternativă mai „verde” la ruta care străbate strâmtoarea Gibraltar. „Această rută este, desigur, mai scurtă cu aproximativ 5.000 de kilometri, dar și mai rapidă pentru marfă, cu 11 zile mai puțin decât ruta prin Gibraltar. Este mai ieftină și este mai curată, pentru că  economisește anual jumătate de milion de tone de emisii de dioxid de carbon.”

În opinia sa, asta este o șansă pentru ca țările din Europa Centrală și de Est să devină un catalizator pentru ca Europa să fie un jucător global în comerț. „De aceea, după construirea unui asemenea coridor de transport,  cu autostrada și linia ferată, pentru care avem expertiza tehnică, putem transforma Europa într-un jucător global în comerț. Țările din Inițiativa celor Trei Mări ar putea să devină un vehicul pentru acest proiect.”

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă informală pentru dezvoltarea și cooperarea economică a celor 12 state participante, care au ieșire la Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Adriatică. Cum poate fi finanțat proiectul propus de Solomon Passy, care se înscrie în linia de acțiune a acestei inițiative?

„Este o problemă de voință politică. Nu cerem bani. Oamenii care construiesc asta nu vor bani, nu cerem de la Bruxelles. Vrem să realizăm acest lucru din parteneriate publice-private”, răspunde el.

Cunoscut ca „omul care a adus Bulgaria în Uniunea Europeană”, Solomon Passy a fost ministrul de externe al Bulgariei într-o bună perioadă din negocierea țării pentru aderarea la blocul comunitar european. De asemenea, el a mai fost reprezentantul Bulgariei în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și, în 2009, a fost propunerea Bulgariei pentru postul de secretar general al NATO. Înainte de căderea comunismului din Bulgaria, el a fost un activist anticomunist. Este președintele Clubului Atlantic Bulgaria (Atlantic Club of Bulgaria), o organizație non-guvernamentală din Bulgaria, pentru integrarea euroatlantică a țării. El este de asemenea și un susținător al proiectelor Inițiativei celor Trei Mări.

„Cei mai importanți pași în ceea ce privește Inițiativa celor Trei Mări este faptul că țările din această inițiativă, împreună cu SUA, au realizat că avem un potențial uriaș, dacă stăm împreună. Unitatea înseamnă putere. Poți avea unitate în mai multe formate. Acest format, al Inițiativei celor Trei Mări este unul de viitor. Sunt foarte încântat că există.”

Potrivit lui, în președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene s-au luat decizii importante pentru conectivitatea zonei Celor Trei Mări. „Eu prefer să o numesc «Noua Europă». Zonele cele mai importante sunt inovația, tehnologia, ingineria.”