Cum poate ajuta tehnologia ca afacerile românești să treacă la următorul nivel?

Data mining, ERP, WMS sunt doar câțiva din termenii care fac parte, de câțiva ani, din noul vocabular al afacerilor. Companiile din IT numesc adaptarea la aceste noi modele digitale de afaceri drept abilitatea de a fi agil. Ce rol joacă această agilitate pentru o firmă aflată la început de drum, care sunt avantajele strategice pe care le aduce agilitatea în lupta acerbă cu competiția? Cum ajută tehnologia firmele să ajungă la următorul nivel, în noile condiții de piață? Cine câștigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimensiunea lor, vor ținti toți clienții?

Un înalt oficial american declara cu puțin timp în urmă că este anormal ca internetul să aibă viteze mai mari în România față de ce oferă operatorii pe teritoriul SUA, respectiv cea mai mare putere mondială. Dacă la alte capitole România încă promite, are potențial sau, dimpotrivă, se plasează pe ultimele locuri în tot soiul de topuri, cum ar fi puterea de cumpărare, speranța de viață, venituri, pensii, consum de carne sau servicii medicale, este îndeobște știut și acceptat că accesul la internet este pe plan local unul dintre cele mai bune din lume.

Înainte de 1993 în România nu exista nicio conexiune la internet, în timp ce pe piețele vestice, ample rețele începuseră să se dezvolte și un număr mare de utilizatori aveau deja acces la acesta. Acum, de multe ori când mergem în Germania, de exemplu, se întâmplă să ne conectăm la internet printr-un cablu DSL (deși unele laptopuri nici nu mai au ieșire LAN pentru acesta); vitezele de internet wireless din România ating sau se îndreaptă spre pragul de 1 Gb/s pentru majoritatea operatorilor. Translatând ecuația asupra afacerilor, putem să deducem că pentru companiile care se nasc în această nouă Revoluție Industrială – după cum a fost numită de experți din întrega lume – tehnologizarea și digitalizarea (fie că vorbim despre implementarea unor tehnologii noi sau aducerea unor noi modele de business) nu reprezintă doar „un must“, prin care noile firme să țină pasul, ci constituie și un avantaj competitiv în fața companiilor cu istorii îndelungate, dar care nu sunt la fel de agile în adoptarea noilor unelte, din sfera tehnologică.

Doar depășind tiparele tradiționalului și afacerile din România ar putea să ajungă, metaforic vorbind, la vitezele de 1 Gb/s pentru care suntem renumiți în toată lumea. La nivel european, IMM-urile reprezintă un factor cheie pentru creșterea economică, inovare, ocuparea forței de muncă și integrare socială, trăsăturile esențiale ale IMM-urilor fiind flexibilitatea și adaptabilitatea, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România, ediția 2016, editată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii. Principalele oportunități în afaceri pentru cele circa 470.000 de IMM-uri de pe piața locală (din circa 600.000 de firme active) sunt utilizarea de noi tehnologii, alături de asimilarea de noi produse, creșterea cererii pe piața internă, intrarea pe noi piețe, realizarea unui parteneriat de afaceri.

IMM-urile sunt, potrivit celei mai recente definiții stabilite la nivelul UE, drept companiile care au până la 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro. Potrivit Cartei Albe, eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (33,3%), abordări manageriale și de marketing noi (24,7%), noi tehnologii (23,1%), modernizarea sistemului informatic (7,8%) și pregătirea resurselor umane (7%). Analiza arată că organizațiile care au obținut rezultate mult mai bune se caracterizează prin cele mai mari ponderi ale IMM-urilor care indică modernizarea sistemului informatic și pregătirea resurselor umane (18,5%), companiile cu rezultate mai bune se evidențiază prin cele mai cunoscute frecvențe în rândul întreprinderilor care vizează dezvoltarea noilor tehnologii (32,6%).

În același timp, firmele care au obținut rezultate mult mai slabe indică cel mai mare procent al organizațiilor care au optat pentru dezvoltarea abordărilor de marketing (40,6%), iar firmele care au indicat absența abordărilor inovatoare se regăsesc printre entitățile cu performanțe mult mai slabe (75%).

DIGITALUL, PARTE DIN ECOSISTEMUL AFACERILOR LA ÎNCEPUT

Florina Natu are 28 de ani, este antreprenoare, a lucrat anterior în domeniul asigurărilor și în urmă cu nouă luni a ales să-și facă propria firmă; a identificat o nișă – aceea a pasionaților de produse create altfel, fără tipare, dar și fără mult timp la dispoziție. Povestește că lansarea inabox.ro, un magazin online de cadouri făcute în România, a fost firească și necesară, acesta fiind primul ei pas în antreprenoriat; magazinul virtual este canalul principal de vânzare.

La șase luni de la lansarea site-ului, este deja familiarizată cu tendințele din e-commerce, pe care încearcă să le adapteze pe site-ul ei astfel încât vizita virtuală să nu aducă bătăi de cap clienților. Rețelele sociale o ajută să-și valideze afacerea, iar tânăra antreprenoare nici nu poate să-și imagineze ce alternativă ar fi ales în lipsa mijloacelor digitale ale prezentului. „Un magazin fizic implică o investiție mai mare și nu aș fi avut suma necesară pentru un astfel de spațiu; însă probabil că aș fi rămas tot în zona de cadouri făcute în România.“