Cum poate ajunge Bucurestiul din nou al oamenilor. Acum este orașul mașinilor și al betoanelor - unul dintre locurile cu cel mai aglomerat TRAFIC DIN LUME

Bucureștiul apare ca fiind unul dintre orașele cu cel mai îngrozitor trafic din lume, dar este un oraș foarte prietenos cu start-up-urile. Tot Bucureștiul ar fi unul dintre cele mai bune orașe pentru gameri și este plăcut de mulți turiști pentru că este ieftin și sigur. Dar cu toate acestea, Bucureștiul nu prinde niciodată un loc în topul celor mai fericite orașe din lume.

Soluțiile pentru transformarea CAPITALEI în beneficiul locuitorilor sunt însă mai la îndemână decât ne-am imagina, dar presupun o schimbare de optică aproape radicală în care omul devine mai important decât mașina sau betonul. Inițiativa Străzi Deschise, prin care anumite artere sunt în weekend exclusiv pietonale, exact asta face. Iar de la antreprenori la simpli trecători, toți cred că prin permanentizarea și extinderea unor astfel de inițiative orașul va redeveni al oamenilor, spre fericirea tuturor.

Începând cu 29 mai și până pe 17 octombrie, în centrul Bucureștiului, străzile sunt deschise pentru pietoni și închise pentru mașini, pe durata weekendurilor, de la Grădina Kiseleff la Dâmbovița și de la Grădina Icoanei la Grădina Cișmigiu. „Proiectul Străzi Deschise a fost inițiat de ARCEN în 2020 într-o variantă pilot și continuat în 2021 în colaborare cu BAZA (ONG dedicat promovării Bucureștiului), susținut de CEC Bank și implementat de Primăria Capitalei.

Bucureștiul în momentul de față are o problemă destul de mare în ceea ce privește spațiul public, atât ca suprafață pe cap de locuitor (suntem capitala cu cele mai scăzut număr de metri pătrați de parcuri și grădini publice), cât și ca lipsă de piețe publice în care oamenii să se întâlnească, să privească, să vorbească”, spune Alberto Groșescu, director executiv ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate), un ONG care și-a făcut din tema viețuirii urbane de calitate un scop în sine.

Astfel, Străzi Deschise este un manifest pentru viitorul orașului și un pas important pentru o viață urbană de calitate. Proiectul inițiat de ARCEN în 2020 propune să pună în valoare spațiul public, să crească siguranța pentru pietoni și bicicliști, să ofere o nouă perspectivă de raportare a locuitorilor față de oraș și să încurajeze activitățile recreaționale în spațiul public. Reducerea accesului auto în centrul orașului încurajează mersul pe jos, un pas necesar în vederea reducerii poluării.

„Străzi Deschise e o șansă pentru comercianții afectați de pandemie, creșterea economiei locale și atractivitatea turistică a orașului, aducând Bucureștiul în rândul capitalelor europene”, mai spune reprezentantul ARCEN.

Ioana, 37 de ani, antreprenoare în domeniul bijuteriilor

„Mie imi place Bucureștiul, tocmai pentru că e un acquired taste, trebuie să faci un efort să îl iubești. Îmi plac și oamenii din București din același motiv, nici ei nu se lasă iubiți prea ușor. E o efervescență și un val de creativitate care iese la suprafață în oraș în cele mai neașteptate businessuri și inițiative. Tot ce avem nevoie este ca orașul să lucreze cu noi și nu împotriva noastră, iar străzile deschise sunt un pas important în direcția bună.”

Proiectul Străzi Deschise cuprinde 7 zone pietonale, 34 de străzi și 11,66 km de străzi care devin pietonale în fiecare sâmbătă și duminică, între 11.00 – 22.00, în perioada 29 mai – 17 octombrie 2021. Circulația în aceste zone este posibilă pentru rezidenți (cu reducerea vitezei de deplasare la 10km / oră pe segmentele pietonale), dar și pentru vehiculele care aparțin serviciilor de urgență. Chiar dacă la prima vedere pare că este o măsură destul de simplă, instituirea unor zone pietonale a venit cu multe provocări legate de siguranța pietonilor, menținerea liniilor STB, accesul riveranilor etc. „După primul weekend străzile s-au umplut de zeci de mii de oameni, de toate vârstele, care au luat cu asalt centrul într-o tentativă de redescoperire a orașului. Totodată este foarte vizibil faptul că proiectul a avut un impact destul de mare și în ceea ce privește micile afaceri din aceste zone care au beneficiat de un flux de clienți mult mai mare decât de obicei.

Am primit zeci de comentarii de la oamenii care au descoperit că îți poți petrece weekendul în București”, completează Alberto Groșescu.

Atmosfera creată de această inițiativă este senzațională, la fiecare sfârșit de săptămână familii întregi, cu copii, cupluri cu animalele de companie, turiști, corporatiști, orice fel de locatar al Bucureștiului având posibilitatea de a se plimba pe unele dintre cele mai frumoase artere ale orașului, fără teama mașinilor. Efectul este aproape de festival și este un sentiment straniu într-un oraș atât de aglomerat, betonat, stresat cum este Bucureștiul. „Când am văzut în primele zile de Străzi Deschise râurile de oameni la promenadă pe Calea Victoriei, mi-am dat seama ce nevoie profundă avem de viață urbană reală. Un oraș nu e format din pietre, beton și semne de circulație, e format din poveștile oamenilor spuse la un colț de stradă, din amintirile legate de un loc anume, din întâlnirile întâmplătoare la plimbare. Iar a te plimba în București pare mereu o extravaganță, a merge pe jos un lux”, spune Ioana, 38 de ani, antreprenoare în domeniul bijuteriilor. Orașul Fericit, carte scrisă de Charles Montgomery, dă multiple exemple de orașe din Danemarca până în SUA sau America de Sud în care strategia de dezvoltare urbană a pus în centru omul, nu mașina. Mereu concluzia a fost aceeași, niciodată creșterea investițiilor în infrastructura dedicată mașinilor nu a contribuit la creșterea fericirii locuitorilor. Doar mașinile poate au fost fericite, niciodată oamenii din ele, pentru că de fapt prin banii dați pe șosele în orașe nu se instituie decât un deșert social. „Oricât de mult ne-am plânge în legătură cu ceilalți, nimic nu este mai dăunător pentru sănătatea psihică decât un deșert social. Un studiu despre orașele elvețiene a descoperit că tulburările psihice, inclusiv schizofrenia, sunt cele mai frecvente în cartierele cu cele mai nesemnificative rețele sociale. Izolarea socială este posibil să fie cel mai periculos factor de mediu al vieții urbane, mai mare decât zgomotul, poluarea sau chiar aglomerația. Oamenii conectați dorm mai bine noaptea. Sunt mai în măsură să facă față adversităților. Trăiesc mai mult. Afirmă că sunt mai fericiți”, scrie Montgomery.

Mihaela, 37 de ani, specialist în comunicare

„Capitala este un oraș extrem de aglomerat, iar traficul zilnic este o sursă de stres constantă. Așa că este revigorant să vezi că se poate și altfel și ar fi bine ca inițiativa să se mențină și să se extindă. Eu personal nu mă regăsesc în București. Cred că este un oraș neprietenos cu locuitorii lui și, de multe ori, chiar agresiv. Lipsește spațiul uman, mai multe parcuri, mai multă curățenie, mai puțină gălăgie și noxe, mai puține mașini și spațiu ocupat de acestea, mai multă grijă pentru cum se simte omul care iese pe stradă.”

Exemplul Danemarcei și al regândirii Copenhagăi este uluitor. Lipsită de o climă prietenoasă, Copenhaga a decis totuși să închidă centrul pentru mașini și să-l deschidă pentru oameni. Experimentul a funcționat, indiferent de vremea de afară oamenii stând cu drag la o cafea pentru a se uita la alți oameni. Dincolo de plăcerea socială, plăcerea de a face business a fost o altă descoperire. Centrul a înflorit, estetica lui s-a schimbat. „În anii 1980, majoritatea orașelor mari din țară (Danemarca) au interzis ca băncile să-și deschidă noi filiale pe principalele străzi de cumpărături. Nu pentru că danezii ar urî băncile, ci pentru că fațadele pasive de bancă alungă viața de pe trotuare, iar un număr mare al acestora poate ucide o stradă. Dreptul cetățenesc de a avea un domeniu public sănătos și plin de viață a surclasat dreptul oricui de a-l ucide”, se mai arată în volumul lui Montgomery. Frumusețea de pe Calea Victoriei stă chiar în diveristatea businessurilor care au apărut în anii de tranziție de la arteră de shopping, la arteră de cafenele, baruri sau berării. La gelateria Velocità, de exemplu, coada este de peste 20 de oameni în weekend. „Da, clar aș permanentiza inițiativa Străzilor Deschise”, spune George Pop, antreprenorul care a deschis anul trecut gelateria de pe Calea Victoriei, dar care recent s-a retras din această afacere pentru a se dedica altor proiecte. „Aș face o singură bandă pentru mașini, cu limitare de viteză la 20-30 de kilometri la oră, și aș face o zonă pietonală mult mai generoasă. Zona trebuie alimentată pentru a-și menține sensul comercial, dar o bandă pentru mașini ar fi suficientă. Ar fi un vis”, spune Pop, cel care se concentrează acum pe proiectul Liberté, spațiu-concept meticulos gândit, care pune într-o nouă lumină savarina, posibil cel mai îndrăgit desert local.

Peste drum, în timp ce unii stau să aștepte cupa de înghețată de fistic sărat de la Velocità, la BAR A1 nu mai este niciun loc liber la masă. „Pe de o parte este senzațional să vezi tot Bucureștiul trecând pe strada ta, pe de altă parte trebuie să manageriezi un bar în timp ce tot Bucureștiul se plimbă prin și pe lângă barul tău… De la un local nișat si hipsteresc, în weekend barul capătă o viață proprie și nu știi la ce să te aștepți”, spun reprezentanții BAR A1. Dincolo această dilemaă de weekend, Străzile Deschise, mai ales după pandemie, sunt un fel de magie. „Mai ales că venim după o perioadă traumatizantă de luni de zile în care poliția făcea vizite zilnice ca să numere oamenii și distanța dintre ei. Financiar vorbind, Străzile Deschise sunt, cu siguranță, o gură de aer după pandemie. Și, probabil că pe măsură ce proiectul se mai maturizează, vor mai apărea și alte zone pietonale atractive care vor reduce presiunea de trafic pe Calea Victoriei-Amzei”, mai spun proprietarii BAR A1.

Alberto Groșescu, director executiv ARCEN

George Pop, antreprenor HoReCa

„Da, clar aș permanentiza inițiativa Străzilor Deschise. Aș face o singură bandă pe Calea Victoriei pentru mașini, cu limitare de viteză la 20-30 de kilometri la oră, și aș face o zonă pietonală mult mai generoasă. Zona trebuie alimentată pentru a-și menține sensul comercial, dar o bandă pentru mașini ar fi suficientă. Ar fi un vis.”

Astfel, zonele pietonale sunt cerute și de oameni, dar și de business. Alături de ele, parcurile, limitările de viteză au fost soluții aplicate în multe orașe din lume care au avut efecte nebănuite dintr-un motiv foarte simplu. Oamenilor le place să stea împreună și de cele mai multe ori să se uite la alți oameni. Exact asta se întâmplă acum pe Calea Victoriei. „Prima dată când am ajuns la Roma, s-a nimerit o zi de weekend în care străzile de lângă Colosseum erau închise pentru mașini. A fost o senzație minunată de libertate, pe care de atunci o caut peste tot pe unde ajung. M-am bucurat să văd că avem acestă inițiativă în București, încă de anul trecut și că a continuat și anul acesta. Se vede că este încă la început, dar oamenii sunt în mod clar atrași de un spațiu public al lor, în care să poată lăsa copiii sau cățeii liberi să alerge sau să se joace fără grija mașinilor”, spune Mihaela, specialistă în comunicare. Tot ea mai spune însă că Bucureștiul este un oraș în care nu se regăsește. În unele cazuri, așa cum este cel al Mihaelei, inițiative punctuale, cum este proiectul Străzilor Deschise, nu mai pot repara ani întregi în care orașul și cei care l-au condus i-au neglijat chiar pe cetățeni. „Capitala este un oraș extrem de aglomerat, iar traficul zilnic este o sursă de stres constantă. Așa că este revigorant să vezi că se poate și altfel și ar fi bine ca inițiativa să se mențină și să se extindă. Eu personal nu mă regăsesc în București. Cred că este un oraș neprietenos cu locuitorii lui și, de multe ori, chiar agresiv. Lipsește spațiul uman, mai multe parcuri, mai multă curățenie, mai puțină gălăgie și noxe, mai puține mașini și spațiu ocupat de acestea, mai multă grijă pentru cum se simte omul care iese pe stradă”, spune Mihaela. Astfel, experimente precum cel al Străzilor Deschise nu trebuie să rămână izolate, crede Ioana. „Mi-aș dori să devină o normalitate, o rutină de a-ți vizita orașul, așa cum îți vizitezi un prieten. Fără tam-tam, hore și concerte în stradă, ci natural, ca să îl auzi și pe el, orașul.” Ioana adaugă că această inițiativă ar putea fi continuată cu alte și alte străzi, alte cartiere. „Și poate astfel am reuși să ne cunoaștem și vecinii și să sădim sămânța unei comunități – un cuvânt atât de golit de înțeles acum”, mai spune Ioana. Chiar și în cartea lui Montgomery, este tratat acest subiect, cel al comunității lipsite de fond. „Bârfim pe Twitter sau ne contrazicem pe pereții Facebookului. Căutăm și cercetăm perspective amoroase online. Am devenit atât de buni la privatizarea confortului nostru, a timpului liber și a comunicării, încât viața urbană devine lipsită de timpul petrecut cu oamenii care nu sunt deja colegi, familie sau prieteni apropiați. Sugestiv, cuvântul comunitate este tot mai utilizat pentru a se referi la grupuri de persoane care folosesc aceleași mijloace media”, se arată în studiul Orașul Fericit. Și așa cum Mihaela spune că nu se regăsește în București, pentru Ioana orașul încă merită efortul, dar schimbările sunt necesare și chiar la îndemână pentru a face această relație complicată să meargă. Până nu este prea târziu. „Mie imi place Bucureștiul, tocmai pentru că e un acquired taste, trebuie să faci un efort să îl iubești. Îmi plac și oamenii din București din același motiv, nici ei nu se lasă iubiți prea ușor. E o efervescență și un val de creativitate care iese la suprafață în oraș în cele mai neașteptate businessuri și inițiative. Tot ce avem nevoie este ca orașul să lucreze cu noi și nu împotriva noastră, iar străzile deschise sunt un pas important în direcția bună”, mai spune Ioana.

Reprezentant BAR A1

„Pe de o parte este senzațional să vezi tot Bucureștiul trecând pe strada ta, pe de altă parte trebuie să manageriezi un bar în timp ce tot Bucureștiul se plimbă prin și pe lângă barul tău… De la un local nișat si hipsteresc, în weekend barul capătă o viață proprie și nu Știi la ce să te aștepți. Financiar vorbind, Străzile Deschise sunt, cu siguranță, o gură de aer după pandemie.”