Cum luptă Banca Națională cu criza

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi că riscurile principale la adresa economiei și a finanțelor țării pe care le întrevede Banca Centrală țin  de evoluțiile în planul sănătății publice, iar pentru aceasta va canaliza măsurile necesare în direcția furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menținerea stabilității financiare, precum și cu continuarea unei tendințe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă.

”Măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar. Riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ține cont de aceste situații în continuă mișcare”.

Mugur Isărescu a mai spus că ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia și Ungaria, sunt consecința și nu cauza situației economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie și necesarul mare de finanțare pentru acoperirea deficitului fiscal și refinanțarea datoriei publice. 

”Aceste realități dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută țara. Notele agențiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferențiere și ele nu pot fi desconsiderate”. 

Tot în sens preventiv, BNR a agreat cu Banca Centrală Europeană o linie repo pentru a se furniza lichiditate în euro. Această măsură are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncționalități la nivelul piețelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional și internațional s-ar amplifica semnificativ.

Guvernatorul BNR a subliniat că în ultimele 4 săptămâni, Banca Națională a continuat să pună în practică măsurile prevăzute în Hotărârea Consiliului de Administrație din 20 martie și reconfirmate ca direcție de acțiune în ședința de Consiliu din 29 mai.

Principala preocupare a BNR a fost asigurarea lichidității necesare finanțării economiei reale și a cheltuielilor publice.

 Astfel, în condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, BNR a efectuat noi operațiuni repo pe baze bilaterale, stocul mediu zilnic al acestor operațiuni situându-se în perioada 15 mai – 15 iunie la circa 7 mld. lei.

De asemenea, a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie, la peste 3,8 mld lei. Conform prevederilor art. 7 (c) din Regulamentul menționat anterior, operațiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. Opțiunea BNR pentru operațiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea în strictă legătură cu necesarul de finanțare și de a coborî în mod sustenabil ratele de dobândă, în condițiile prevenirii volatilității excesive a cursului de schimb al leului și a deprecierii ne-necesare a monedei naționale. 

Această abordare a permis finanțarea fluentă a cheltuielilor statului și economiei reale, concomitent cu scăderea treptată a ratelor de dobândă și relativa stabilizare a cursului de schimb al leului – realități ce au devenit evidente în ultimele săptămâni.

Astfel, în perioada 15 mai – 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanțe în valoare totală de circa 8,3 mld. lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denotă că a existat o finanțare adecvată a necesităților bugetare.

Ratele de dobândă de pe piața monetară și-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populație și pentru companii/firme (cotația ROBOR 3M, utilizată ca referință pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat și-au continuat mișcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie.

Randamentele pe maturitățile de până la 1 an au coborât ușor chiar sub valorile anterioare izbucnirii turbulențelor pe piața financiară internațională, iar cele aferente maturității de 10 ani au revenit la nivelurile înregistrate în prima jumate a lunii martie.