Cum le va fi românilor conform prognozelor economice oficiale. La cât se va situa cursul valutar leu-euro în 2018

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei și o creștere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză și de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoze, consumul final va crește în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investițiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

Inflația ar urma să fie de 2,6% la sfârșitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP.

Numărul mediu de salariați ar urma să urce cu 4,2% față de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câștigul net ajustat cu inflația – ar urma să crească cu 7,7%.

Sectoarele cu cele mai mari creșteri în 2018 ar fi – potrivit prognozelor CNP – construcțiile (+7%), serviciile – care includ și comerțul, și transporturile (+6,2%) – și industria (+5,2%). Importurile vor crește cu 7,9% și exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creșterea economică în 2018.

CNP a estimat un PIB potențial de 5,2% în 2018 (față de 4,6% în 2017) și un Venit Național Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (față de 181 de miliarde de euro în 2017).

În luna noiembrie, și Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creștere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7% și pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. Comisia prognozase, în primăvară, o creștere economică de 4,3% în 2017 și de 3,7% în 2018, pentru România.

Potrivit previziunilor de toamnă, CE se așteaptă la menținerea creșterii economice atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană la 2,1 % în 2018 și la 1,9 % în 2019. Potrivit raportului din primăvară, previziunile pentru 2018 erau de 1,8% în zona euro și 1,9% în Uniunea Europeană.

Revenind la România, majoritatea economiștilor și analiștilor financiar-bancari se așteaptă la o inflație de peste 3% în 2018 și anticipează că Banca Națională a României (BNR) va lăsa leul să se deprecieze sau va mări dobânda-cheie pentru a atenua presiunea scumpirilor.

„Inflația va ajunge la 3% în ianuarie 2018 și va urca spre 4% în vară, după care va reveni pe un trend de scădere, iar principalul factor al scumpirilor este cel fiscal – majorarea accizelor și a prețurilor la gaze și energie”, a declarat Dan Bucșa, economist-șef al băncii UniCredit, la o întâlnire cu presa. El anticipează că BNR va mări în 2018 dobânda-cheie la 2,5% (față de 1,75% în 2017). „Vor fi trei creșteri, până la 2,50%, astfel încât rata reală a dobânzii să fie zero. De fapt, BNR are în față două scenarii: să lase cursul liber, acesta ajungând în banda 4,6-4,7 lei/euro, sau să mărească dobânzile”, precizând că din punct de vedere social deprecierea leului e mai puțin costisitoare decât majorarea dobânzilor.

Și Ionuț Dumitru, economist-șef al băncii Raiffeisen și președintele Consiliului Fiscal, a anticipat că inflația ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru din 2018, plasând România în fruntea clasamentului din Europa. „Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflația a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflația a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar, atenție, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflația nu a fost niciodată negativă în România -, în perioada următoare estimările arată că inflația va crește și probabil chiar din primul trimestru al anului va sări semnificativ de 3%. Este inevitabil, când ai creșteri de consum atât de rapide, să nu apară presiuni inflaționiste”, a spus Ionuț Dumitru, la o conferință pe teme macroeconomice.

Asociația Analiștilor Financiar-Bancari (AAFBR) a publicat recent un sondaj intern din care reiese că majoritatea membrilor organizației se așteaptă ca inflația să urce la 3,3% în 2018. În acest context, majoritatea analiștilor se așteaptă ca nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 să ajungă la 2,25%.

Și BNR a revizuit prognoza de inflație. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior, iar pentru finalul primului semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,5%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluția economiei românești în 2018, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”. FMI a modificat și prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie). Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata șomajului în România, care în 2018 va fi de 5,2%, nivel similar cu nivelul previzionat în aprilie.