Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menține și în aprilie 2026 dobânda-cheie la 6,5%

► Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Descreșterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parțial ca efect de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

► Aceste evoluții se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în T2/2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din S2/2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în T3/2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a inflației anuale.

► În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 va intensifica în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

► Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în T1/2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

► Dinamica anuală a creditului privat și-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condițiile în care componenta în lei și-a reaccelerat foarte ușor creșterea, iar variația creditului în valută și-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluției împrumuturilor companiilor.

► Incertitudini pentru inflație rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul 2026 corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

► Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

► În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.