Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a reduce dobânda-cheie la 6,5%, de la 6,75%, în timp ce unii analiști erau sceptici

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a reduce dobânda-cheie la 6,5%, de la 6,75%, în timp ce unii analiști erau sceptici:

► Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică ale inflației de bază și prețului combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.

► Față de martie, inflația anuală s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei în T2/2024, îndeosebi a gazelor naturale.

► Și rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat descreșterea în T2, inclusiv față de previziuni, coborând la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie.

► Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea din proiecția precedentă, mai ales pe orizontul apropiat de timp.

► Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la final de 2024 și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei și sub precedenta prognoză.

► Descreșterea inflației anuale va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază și al modificărilor legislative din domeniul energiei. Totodată, există influențe așteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din restrângerea foarte ușoară a excedentului de cerere agregată.

► Activitatea economică a crescut cu 0,7% în trimestrul I/2024, mai puțin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor. Totodată, față de T1/2023, avansul PIB s-a redus semnificativ în T1/2024, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni.

► Cele mai recente date și analize indică o creștere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în T2/2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu T2/2023.

► Incertitudini și riscuri mari pentru inflație decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate în perspectivă pentru continuarea consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna lui 2024.

► O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.

► Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

► Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa.

► Totodată, absorbția fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.