Cum își reinventează afacerile micii antreprenori români?

Ce faci? Tu, antreprenor care îți îndepliniseși visul?

Câteva zeci, sute de mii de businessuri antreprenoriale pornite astfel s-au văzut prinse în tăvălugul unei epidemii pe care niciun plan de afaceri nu ar fi inclus-o vreodată între potențialele pericole. Un coșmar în care au plonjat unii prea devreme.
„Pentru un antreprenor la început de drum, criza complet neașteptată din aceste săptămâni a venit ca un examen de bacalaureat pentru un elev proaspăt intrat în clasa a noua”, spunea recent un tânăr antreprenor.
Cei mai norocoși s-au putut refugia în mediul online, acolo unde natura businessului permite un astfel de transfer. Ceilalți au stors toate resursele de creativitate pentru a se reinventa.
„Nu vom încerca să fentăm cumva ceea ce este moral de făcut. Când va trebui, vom sta cu toții acasă”, spuneau fondatorii cafenelelor Cappuccino Story, înainte ca autoritățile să anunțe obligativitatea închiderii spațiilor de acest tip.
Business MAGAZIN a bătut – virtual – la ușa unora dintre antreprenorii care și-au spus poveștile în cadrul proiectului Afaceri de la zero, derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supraviețuiască. Dar iau în calcul și eșecul, mai ales că instabilitatea e singura certitudine. Unii își caută o nișă neatacată până acum, cu speranța ca s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toți încearcă, se transformă.

Tu ce ai face?

Alexandra Mone și Robert Anton (fondatori ARI-Studio, Pitești) – sisteme IT pentru firmele din HoReCa
Am crede că o afacere născută de la zero în industria IT nu are nicio piedică în aceste vremuri de criză. Însă ARI-Studio este un business strâns legat de domeniul HoReCa, aflat la pământ în acest moment. Alexandra Mone și Robert Anton au dezvoltat trei sisteme software pentru gestiunea comenzilor și a rezervărilor în restaurante și hoteluri. După ce HoReCa s-a prăbușit, comenzile au scăzut dramatic.
„Încă avem câteva cereri de ofertă pentru locații noi care vor să deschidă după ce trece toată nebunia aceasta, dar clar numărul lor este mult mai mic decât ar fi fost normal în perioada aceasta. Lucrăm de acasă, în special cu clienții vechi care necesită intervenții de mentenanță”, spune Alexandra Mone.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? Alexandra Mone și Robert Anton au ales să ofere gratuit modulul software dedicat firmelor care fac livrări, pentru a nu-și închide activitatea. „Vom profita de această perioadă pentru a pune la punct diverse detalii din cadrul firmei, pentru a ne reorganiza puțin și a pune la punct o strategie pentru momentul în care sectorul HoReCa se va repune în mișcare. Din fericire, avem un stoc de marfă care ne va permite să preluăm și să livrăm comenzi imediat, însă în sectorul nostru există o problemă, deoarece majoritatea echipamentelor pe care le comercializăm sunt importate din China, iar durata de livrare a comenzilor a crescut foarte mult acum, dată fiind situația”, spune Alexandra Mone.

Ionel Păsărică (cofondator Capra Noastră, Iași) – producție de bere artizanală
În urmă cu aproape patru ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alți trei asociați aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră. Producția are loc într-o microberărie din Iași. Când restaurantele, barurile, cafenelele s-au închis, Capra Noastră a resimțit din plin efectele.
„Nimic nu mai contează din ceea ce știm noi: marketing, social media, strategii, bugete. Astăzi trebuie să ne reinventăm noi, ca afaceri. Nu moare industria dacă stăm o lună în casă. Nici China nu a murit, ci a reînviat”, spune Ionel Păsărică.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? Cei patru fondatori ai brandului Capra Noastră vor să facă livrări la domiciliu, „ca să mai descrețim frunțile cu licoarea noastră”, după cum spune Ionel Păsărică. Se promovează în mediul online și încearcă astfel să resusciteze businessul, bazându-se pe principiul că „nu moare Capra când vor câinii”.

Mădălin Pop (fondator Durbane Urbane, Brașov) – atelier de lădițe din lemn
Mădălin Pop din Brașov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădițe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădițe în scop atât practic, cât și estetic. Businessul său a fost puternic afectat acum.
„În această perioadă, ar fi trebuit să pregătim comenzi pentru cei care fac pachete de Paște. Încasările au scăzut însă luna aceasta comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut cu 60%”, spune Mădălin Pop.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? „Vreau să duc proiectul la următorul nivel, prin oferirea de piese de mobilier din lădițe – rafturi, paturi, noptiere, măsuțe. De aceea, în perioada aceasta pregătim o cameră de vopsire și una în care să putem arde lădițe, pentru a le da o tentă vintage. Am putea susține asta câteva săptămâni, poate luni, însă nu cred că foarte multe”, spune Mădălin Pop.
Va termina comenzile și proiectele deja începute, iar planurile ulterioare le va face în funcție de evoluția epidemiei.
„Ca să putem încuraja vânzările, în perioada aceasta, am introdus o campanie prin care oferim 20% discount pentru orice comandă. Lumea este destul de sceptică în privința oricărei achiziții și, de aceea, voi mai aștepta puțin până când lucrurile se vor mai relaxa ori oamenii vor avea chef să-și redecoreze puțin casele.”

Cristina Nițu (fondatoare Fala Português, București) – cursuri de limbă portugheză
Cristina Nițu, absolventă de Limbi Străine în București și la Lisabona, a început în 2017 să organizeze cursuri de limbă portugheză. Cursurile se desfășurau în clădirea Institutului Cervantes de pe bulevardul Regina Elisabeta din București. De câteva săptămâni însă, activitatea s-a mutat în mediul online.
„Provocarea a constat în mutarea în online a cursurilor offline, de grup, ajunse abia la jumătate. Tehnologia permite, la ora actuală, desfășurarea orelor în mod aproape identic cu ce se întâmpla în sala de curs, cu excepția exercițiilor care implicau și mișcare, așa că șocul nu a fost prea mare”, povestește Cristina Nițu.
Ritmul achizițiilor de cursuri de portugheză este totuși foarte slab în acest moment, ca urmare a instabilității economice.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? Cristina Nițu a optat pentru flexibilitatea în a extinde termenul de plată a cursului. În plus, „avem în plan organizarea unei sesiuni de cursuri și pe timp de vară, în contextul în care, cel mai probabil, perioada de primăvară va aduce un număr foarte redus de cursanți”, spune Cristina Nițu.
De asemenea, ea va organiza cursurile independent de numărul de cursanți, deși efortul va fi mai mare.

Cristina Dobrescu (fondatoare Livrez dragoste, București) – livrări de cadouri și scrisori caligrafiate
Cristina Dobrescu a început să scrie scrisori caligrafic în urmă cu mai bine de cinci ani, pentru a reînvia un obicei la care oamenii au renunțat odată cu expansiunea tehnologiei. Culmea, tehnologia este cea care o salvează acum.
„În perioada aceasta, am mutat atelierul la noi acasă, pentru a fi în siguranță. Atât timp cât firmele de curierat vor lucra și noi vom putea trimite scrisorile, cadourile comandate, nu ne vom opri din scris și din livrat”, spune Cristina Dobrescu. Însă comenzile nu mai sunt la fel de numeroase ca înainte de perioada de izolare, iar ea a început să caute idei noi, pentru diversificare.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? „Primul gând care mi-a venit a fost să adaug cadouri și pentru nou-născuți. Este o perioadă incertă, însă poveștile primite mi-au dat de înțeles că este un business care aduce bucurie în viața oamenilor și el va continua și după perioada aceasta”, mai spune Cristina Dobrescu.
Ca să facă această perioadă să treacă mai ușor, ea a creat și un mesaj de mulțumire pentru medicii care salvează vieți poate acum mai mult ca niciodată.

Ciprian Răglean (cofondator Pania, București) – laborator de pâine
Ciprian Răglean, un antreprenor care a lucrat vreme de 20 de ani în domeniul telecomunicațiilor și al marketingului, a pariat anul trecut pe o afacere în producția de pâine. Alături de Ciprian Răglean, în business mai există alți doi asociați – Răzvan Ionescu și Răzvan Mihai Ionescu – de asemenea cu experiență în telecom. Împreună, au fondat Pania, o firmă care produce și livrează pâine și produse de patiserie la domiciliul sau la biroul clienților, dar și către HoReCa.
„Am simțit din plin șocul închiderii bruște a restaurantelor și cafenelelor. Practic, ne-a scăzut cifra de afaceri de la o săptămână la alta cu 35-40%. Tot ceea ce livram către restaurante/ cantine și cafenele a încetat brusc. Și, pentru că o problemă nu vine niciodată singură, restaurantele și cafenelele au încetat orice plată către noi. Avem astfel neîncasate sume de zeci de mii de lei”, spune Ciprian Răglean.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? „Pentru a face față scăderii bruște a cifrei de afaceri și pierderii partenerilor B2B, am intensificat vânzările online, am extins zonele cu livrare gratuită, facem publicitate pe Facebook și comunicare directă către baza de clienți.” În plus, Ciprian Răglean și partenerii lui vor să deschidă noi parteneriate cu magazine alimentare și băcănii de cartier, la mare căutare în această perioadă.
„De asemenea, în aprilie vrem să lansăm și o nouă gamă de produse disponibile online – produse de băcănie, precum cașcaval și mușchiuleț afumat, ca să putem crește valoarea coșului”, mai spune Ciprian Răglean.
E mult de lucru, dar se bazează și pe sprijinul guvernului pentru a accesa credite cu dobândă zero, plătibile din ianuarie anul viitor.
„Asta ne-ar ajuta să nu intrăm în blocaj financiar și să nu dăm oameni afară. Apoi ar trebui eliminată plata taxelor pentru următoarele trei luni. Sunt doar câteva sugestii din ceea ce s-ar putea face”, adaugă Ciprian Răglean.

Carmen Zaiu
(fondatoare Panseea, București) – laborator de produse cosmetice
Carmen Zaiu, cu mai mulți ani de experiență în domeniul financiar, a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii și probleme de piele, iar produsele din comerț nu îi făceau bine. Așa a ajuns să producă acasă loțiuni și unguente din uleiuri vegetale presate la rece și unturi naturale nepurificate. În scurtă vreme, și-a transformat garajul în laborator și pasiunea în afacere.
„Dacă ar fi fost să definim, acum două luni, cea mai mare temere a noastră în termeni de dezastre care așteaptă să se întâmple, ne-am fi gândit în primul rând la schimbări climatice, dezastre ecologice, nu neapărat o pandemie. Panseea este afectată masiv de situația actuală, toate târgurile la care urma să participăm au fost anulate, multe proiecte sunt în stand by și comenzile online au scăzut”, spun Carmen Zaiu și fratele ei, Emil Zorilă, de asemenea implicat în afacere.
Există totuși o compensare. Dacă unele produse nu mai sunt la fel de căutate ca înainte, cum ar fi laptele demachiant, altele sunt tot mai solicitate, precum crema reparatoare de mâini și de călcâie.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? Planul pe termen mediu este accelerarea strategiei de a lansa produse cu ingrediente 100% locale, mai ales în condițiile în care „a consuma local” a ajuns să aibă un sens mai profund decât oricând. „În această perioadă, vrem să oferim clientelor, prin intermediul social media, alternative DIY (do it yourself – engl.) pe care le pot pune singure în aplicare pentru îngrijirea feței și a părului, atât timp cât stăm acasă. Lucrăm acum la conținut nou, adaptat situației prezente”, spune Carmen Zaiu.

Mihaela Rotaru (fondatoare Rottaru, București) – școală de machiaj și cosmetică
Mihaela Rotaru, cu o experiență de zece ani în industria frumuseții, a ales să investească într-o școală de formare profesională, unde predă cursuri de machiaj, de cosmetică, masaj și stilistică vestimentară. De la începutul lunii martie a avut o scădere dramatică a numărului de cursanți noi care solicitau înscrierea la cursuri.
„Activitatea noastră presupune interacțiune cu oameni în spații închise și contact fizic de la distanțe foarte mici, ceea ce a făcut imposibilă continuarea desfășurării activității în condiții de siguranță. Suspendarea activității ne va afecta, iar primele măsuri pe care le-am luat au fost reducerea cheltuielilor la minimum. Aici mă refer la costurile legate de plata chiriei spațiului și cheltuielile legate de marketing și PR. Salariile angajaților nu au fost afectate”, spune Mihaela Rotaru.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? Antreprenoarea ia în calcul desfășurarea cursurilor online pentru teorie, însă partea practică presupune lucrul cu produse și aparatură profesională, pe care nu orice cursant le are acasă.
„Primim cereri de ofertă pentru cursuri care să se desfășoare în lunile august-septembrie. Școlile de formare profesională ar putea avea un rol foarte important pe piața forței de muncă și implicit în redresarea economiei, venind în întâmpinarea oamenilor care vor avea nevoie să se recalifice și să-și reconsidere activitatea profesională în urma impactului lăsat de această situație”, mai spune Mihaela Rotaru.

Victor Patrichi (fondator Târgul Cărții, București) – anticariate
Pornind de la principiul că achiziția unei cărți second-hand este benefică, deoarece presupune reutilizarea unei ediții deja tipărite, în loc să încurajeze tăierea unor copaci pentru a crea un lucru nou, Victor Patrichi a investit, în 2012, aproximativ 50.000 de euro, mai întâi pentru a dezvolta site-ul Târgul Cărții, apoi pentru a instala rafturile din magazinele fizice. Acum rețeaua numără două depozite și trei anticariate – unul pe Strada Doamnei (între Piața Universității și Piața Unirii), unul pe bdul Magheru (în apropiere de Piața Romană) și unul pe bdul I. C. Brătianu (în apropiere de Piața Universității), sub numele Bookoteca, acesta din urmă fiind un anticariat de carte exclusiv în limba engleză.
„Vânzările din magazine au scăzut cu aproximativ 60-70% (din cauza pandemiei – n. red.) față de cum ar fi fost normal, iar în online vânzările au avut o creștere sensibilă de câteva procente. La modul general, vorbim despre o scădere de 25-30%. Suntem la limita profitabilității”, spune Victor Patrichi.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? Eforturile sunt pentru menținerea echipei cu toți membrii, deși o parte dintre angajați au intrat în șomaj tehnic. „Lucrăm la un proiect online la care sperăm să ni se alăture și alți parteneri. Sperăm să-l lansăm săptămâna aceasta. Deoarece activitățile sociale au fost sistate pentru moment, oamenii sunt destul de receptivi la activitățile desfășurate în mediul online”, mai spune Victor Patrichi.

Paul Călin
(cofondator Wild Thing, București) – organizare de excursii în România și în străinătate
Paul Călin, Silviu Dragomir și Monica Călin au început să organizeze expediții în țară și în străinătate pentru clienți persoane fizice în urmă cu șase ani, iar de aproximativ un an lucrează și cu firme ai căror angajați decid să plece împreună în călătorii. Turismul nu este însă o opțiune în aceste vremuri de pandemie.
„Am rămas fără obiectul muncii, din păcate. Cursurile online, realitatea virtuală sau călătoriile 360 de grade prin intermediul filmelor super-cool de pe YouTube nu pot înlocui o experiență outdoor (în aer liber – trad.). Și poate e mai bine așa”, spune Paul Călin.
CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE AFACEREA? „Acum am timp să fac acele lucruri de care mă plângeam că nu am timp să le fac: o planificare bugetară, închegarea unor idei de proiecte și produse noi”, spune Paul Călin.
Admite însă că, dacă blocajul se prelungește până jumătatea anului, se va vedea pus în situația de a găsi alte colaborări sau de a porni un alt business. Spiritul antreprenorial supraviețuiește așadar.

Educație în era 3.0
Trei proiecte pornite de la zero în domeniul educației în Capitală – Eematico (cursuri de bricolaj, inginerie, medicină pentru copii), Școala IT (cursuri de robotică și programare) și Manieres (ateliere de bune maniere pentru copii) – s-au văzut într-o singură zi în situația de a nu mai avea niciun venit, de a-și restrânge activitatea, dar și de a căuta soluții de supraviețuire.
Așa că s-au orientat cu toții către soluțiile online pentru părinți și copii și speră că, dezvoltând această nișă, își pot reinventa afacerile. Folosindu-se de Skype, de Facebook, de orice aplicație care le permite să ajungă la cei mici izolați în casă, antreprenorii vor să rămână în atenția copiilor și a părinților, deși sunt conștienți că măsurile luate acum nu vor putea compensa o parte considerabilă din activitatea curentă.

(de Dana Ciriperu)

Când telemunca nu e o soluție

Alex Bugariu (Limonădăria Nea Tică), Cristian Dorobănțescu (Perfektum), Raluca și Paul Baran-Candrea (Anagram) au căutat și ei metode de reinventare, mai ales că businessurile lor, în domeniul băuturilor, nu permit ca telemunca să fie o alternativă reală.
„Pe timp de criză, sunt două categorii de oameni: unii plâng, alții vând batiste. Orice criză are și o parte bună. Cine are ochi să o vadă va trece peste ea”, spune Alex Bugariu, fondatorul Limonădăriei Nea Tică din Caransebeș, un local unde vinde limonade și alte sucuri din fructe.
Dincolo de businessul cu limonade și sucuri, antreprenorul povestea în februarie, la emisiunea ZF Afaceri de la zero, că are în plan să dezvolte o rețetă de socată pe care s-o îmbutelieze și să o vândă în marile rețele de magazine și în HoReCa. Perioada aceasta de repaos este un prilej pentru a lucra la acest proiect.

Perfektum, un brand de bere creat de patru foști corporatiști, se confruntă cu aceeași problemă, a reducerii cererii, în condițiile în care barurile și restaurantele s-au închis în mare parte. După cinci ani de când a început afacerea, Cristian Dorobănțescu, unul dintre fondatori, spune că se simte din nou ca într-un start-up și că a reînceput să trimită mesaje ca să anunțe că face livrări la domiciliu.

Tot în producția de bere, și familia Baran-Candrea, care a fondat brandul Anagram, caută soluții și a început să livreze comenzile direct la consumatori.
„Continuăm să facem bere, iar în perioada imediat următoare ne vom axa pe vânzări directe. Primim comenzi prin mesaje private pe contul nostru de Facebook și livrăm în cel mai scurt timp posibil”, spun Raluca și Paul Baran-Candrea, fondatorii Anagram Brewery.