Cum își explică ungurii că au fost întrecuți de români la performanță economică. Cel mai important rol îl are datoria de stat mică, moștenire din comunism

Date macroeconomice pu­bli­cate recent ce arată că România a devansat clar Ungaria la capitolul PIB pe cap de locuitor au provocat un șoc în Ungaria, scrie Daily News Hungary.

România a prins din urmă Unga­ria din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. În Ungaria, indicato­rul, raportat la paritatea puterii de cum­părare, s-a situat în 2022 la 77% din me­dia UE. În cazul României, PIB-ul pe cap de locuitor a sărit la 77% din media UE în 2022 de la 74,1% în 2021.

Astfel, România, Portugalia și Un­garia se situează pe locul opt la acest capitol. Se pare că economia Ro­mâniei devine din ce în ce mai pu­ternică, devansând-o pe cea a Unga­riei din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, notează publicația maghiară. În timpul erei Ceaușescu, scrie Daily News Hungary, economia ro­mâ­nească era într-o situație extrem de precară. Spre deosebire de cele ma­ghia­ră și iugoslavă, care la supra­față par spectaculos de occidentale, nivelul de dezvoltare economică era foarte scăzut.

Schimbările retrograde percepti­bile la nivel de politici culturale și de naționalitate s-au extins rapid la ni­velul sistemului economic. Structura economică anterior concentrată pe exporturi a devenit orientată pe im­porturi. Autosuficiența a devenit din ce în ce mai importantă.

Revoluția din 1989 poate fi văzu­tă chiar ca o revoltă a foamei, un re­zultat al sărăcirii masive determinate de sistemul de instrumente al guver­nului. După revoluție, România și-a început viața independentă ca țară mo­derat dezvoltată industrial cu o da­torie publică în valută practic zero.

În timpul deceniilor de kadarism, Ungaria a acumulat unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publi­ce pe cap de locuitor, în timp ce Româ­nia practic și-a plătit datoriile în valută.

Rata de recuperare a României poate fi pusă în principal pe seama nivelului moderat al ratei datoriei. În special pe fondul accelerării intrărilor de capital de lucru de la sfârșitul anilor ’90.

Între timp, Ungaria reproduce o serie de noi crize ale datoriei, astfel că din anii ’70 cea mai mare parte a resurselor sale publice sunt consumate de serviciul datoriei publice. Prin urmare, principala explicație pentru rata de recuperare a României are legătură cu rata scăzută a datoriei, care chiar și în timpul crizei Covid nu a depășit nivelul de 50% din PIB.

În prezent, inflația reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă economia maghiară.

Turismul intern este în scădere în condițiile în care populația țării este din ce în ce mai afectată de scumpiri, reducându-și cheltuielile, notează Portfolio.

Din cauza inflației record, oamenii sunt nevoiți să renunțe la tot mai multe lucruri. Salariile reale sunt în scădere semnificativă, oamenii fiind constrânși să-și reducă din cheltuielile legate de divertisment și relaxare.

Ungurii au dezvoltat o adevărată obsesie legată de motivele pentru care traiul lor este mai scump decât în alte țări. Recent a fost publicată o listă cu produsele care s-au scumpit sau s-au ieftinit din 2022 în Ungaria, iar aceasta indică clar de ce inflația este în continuare mai ridicată în această țară decât în țările vest-europene, scrie Daily News Hungary. 

Lista arată că alimentele și serviciile din Ungaria se scumpesc în continuare.

De asemenea, potrivit Portfolio, creditarea pieței s-a prăbușit în Ungaria. Programele de împrumut pentru întreprinderile de stat contribuie cu 1,0-1,2% la creșterea PIB-ului în acest an, iar în lipsa lor economia maghiară ar intra în recesiune, a declarat ministrul ungar al dezvoltării economice Marton Nagy.