Cum ia naștere un fond de investiții?

Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experiență în domeniul M&A (mergers and acquisitions) și în mediul corporate, în multinaționale precum Microsoft și UPC, împreună cu Sergiu Roșca, antreprenor și avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piața din România având nevoie de un fond de investiții care să aibă impact la scară mai largă.

„Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare și unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) și atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include și un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on și exituri și, bineînțeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialiști cu experiență cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci și Cosmin Ochișor.

„Cu Alexandru Ruff și Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP și Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoșteam din INSEAD Alumni Association și ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochișor ne cunoșteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

Astfel, Dan Mihăescu și Sergiu Roșca au format echipa și au răspuns la apel în februarie 2017, reușind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obținută în mare parte prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar și de la investitori privați. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acționariatul acesteia făcând parte toți cei șase membri ai echipei – Sergiu Roșca și Dan Mihăescu cu o participație de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci și Cosmin Ochișor cu câte 7%.

Principalele provocări cu care s-au confruntat cei șase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

„Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiții, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, și apoi pentru validarea acesteia prin construirea și analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc și într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este ușor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanțat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher și Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă și o investiție agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

„Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanțări de tip seed și serie A, precum și 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanțări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

Fondul de investiții susține programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanțare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluții pentru transformare digitală, inclusiv aplicații din zonele blockchain, inteligență artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piață, împreună cu tehnologia utilizată și gradul de maturitate al produsului reprezintă alți factori importanți în procesul de evaluare.

 „Odată cu creșterea vizibilității Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susținem, am observat că tot mai mulți angel investors au devenit interesați să facă investiții alături de noi. Astfel, sunt foarte mulți angel investors, unii foarte vizibili, alții mai puțin cunoscuți, care vin către noi cu proiecte viabile și care beneficiază nu numai de faptul că investițiile sunt mai mari acolo unde intră și ei, dar și termenii în care se fac aceste investiții sunt uniformi și sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 și 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

„Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învață și ele foarte mult și în paralel își definesc direcția și undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar și 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed și serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiții și-a extins scopul și către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

„Când îți propui ceva și ești foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine și noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înțelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcționează relația cu un fond de investiții cu capital de risc – venture capital (VC).

„Aici sunt multe de îmbunătățit în 2019. Este o componentă de educare și formare a pieței asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacționeze cu un fond de investiții, cum arată documentele care se semnează cu un fond șamd. Acum, în 2019, apar și alte fonduri și ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-și facă businessul mai bine, cum să interacționeze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiții și per ansamblu vom avea cu toții o viață mai ușoară dacă lucrurile acestea sunt înțelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

Generația actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

Mentalitatea din România, precum și în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce privește antreprenoriatul, în condițiile în care oamenii au dificultăți în a-și porni un business de teama eșecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experiență, o lecție din care să extragă ce a fost bun și ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

„Am descoperit că toată generația aceasta este într-o tranziție culturală. Nu este niciun secret că în Europa eșecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generație care începe să prindă curaj, și acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obțină 500.000 de euro – și aceasta este o discuție reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face și unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiții se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ți sufleca mânecile alături de ei și de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puțin concentrată pe finanțare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind și specializarea pe diferite domenii.”

Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piață vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligența artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Și care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleași drum, fiecare va încerca să se diferențieze. Asta înseamnă că și mai multe start-up-uri vor avea oportunități să fie finanțate.”

Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relația cu un fond de investiții și încurajarea lor, fondul de investiții a trebuit să învețe antreprenorii locali și cum să interacționize între ei și să aibă încredere unii în alții. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie și sunt într-o relație – ca într-o căsătorie de câțiva ani, după care venim și noi. E o «relație» ciudată cu multe părți implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învățat foarte mulți oameni de genul acesta să interacționeze între ei și să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai și te gândești, noi le oferim celor în care investim o șansă enormă.”

Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinși de faptul că mulți dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi și mai versați decât se așteptau, precum și de faptul că foarte mulți lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

„Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinși să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranți.”

Anul acesta, precum și în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze același ritm pentru realizarea investițiilor și să finanțeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

„În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi și cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanțări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede și au nevoie de finanțare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil și consumă repede ca orice rachetă“.

În prezent, partenerii GapMinder se află în discuții cu investitori pentru a atrage capital nou, ținta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei șase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma inițială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

CV Dan Mihăescu

Dan Mihăescu și-a început cariera în domeniul telecom și al consultanței de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanță care a participat în diverse programe USAID și USTDA în România). Din ianuarie 1998 și până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziția de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcția de country manager. Între februarie 2002 și ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziția de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 și până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead și cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziție pe care o ocupă și în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziția de DX lead / director de tehnologie și dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roșca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

CV Sergiu Roșca

În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roșca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors și apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 și până în prezent.