Cum i-a schimbat un challenge de 30 de zile stilul de viață unui tânăr de 24 de ani? Tudor Cardaș: „Am început treptat să alerg 3, 5, 8 km și în cam trei săptămâni am ajuns să fac chiar 21 km”

Alergatul a devenit astăzi un sport din ce în ce mai vizibil în rândul tinerilor Gen Z, fiind perceput și ca o formă în care ei se pot exprima, dar și ca un mod de a îți regăsi echilibrul. Stresul, anxietatea și presiunea socială sunt tot mai prezente în viața de zi cu zi, iar tinerii se orientează spre alternative simple care să le ofere libertate și control și alergatul răspunde perfect acestei nevoi.

În rândul platformelor de socializare precum TikTok sau Instagram se promovează videoclipuri motivaționale, diverse challenge-uri și vloguri care transformă alergatul într-un trend care inspiră o generație. Comunitățile create în mediul online ajută unii tineri să se simtă parte dintr-un grup, care îi motivează să se autodepășească prin mișcare.

Tudor Cardaș, un tânăr în vârstă de 24 ani, a început să alerge din dorința de a înțelege cum unii oameni pot alerga zilnic atât de ușor, iar timp de patru ani și-a pus pe lista sa de obiective pentru anul ce urma să alerge la un semimaraton 21 de km.

„În martie 2023 am ieșit spontan la o alergare, dar am alergat mult mai încet ca de obicei, și aparent, s-a simțit chiar plăcut, până când, muscular, picioarele au început să nu mai ducă. Apoi tot încercam să răspund la întrebarea, “cât de departe pot alerga așa ușor, până când începe să devină greu?”. Am început treptat să alerg 3, 5, 8 km și în cam trei săptămâni am ajuns să fac chiar 21. Atunci a fost declicul care m-a făcut să mă apuc de sportul acesta și să-l introduc în viața de zi cu zi”, povestește Tudor.

Micile eforturi realizate zilnic l-au ajutat să își schimbe abordarea pe toate planurile și l-au ambiționat să încerce un challange să alerge 21 de km în fiecare zi a lunii decembrie.

„Challange-ul de a alerga 21 de km în fiecare zi în luna decembrie l-am încercat în 2024, într-un fel ca un omagiu pentru lecția asta. A mers totul bine și ușor, până când n-a mai mers deloc. Am abandonat până la urmă după 19 zile pentru că picioarele îmi cedaseră complet. (…) În 2025, am reușit din fericire să duc la capăt toată luna fără să am vreo problemă sau durere de ordin fizic. S-a transformat mai mult într-o problemă de time management în care trebuia să găsesc o fereastră liberă de 2 ore, iar în unele zile a însemnat ieșiri ori la ore foarte târzii, ori mult prea devreme pentru mine.”

Tânărul este student în Franța, unde alergatul e un concept mult mai popular decât în România, în special în rândul persoanelor de peste 40 de ani.

Multă lume, a mai adăugat el, are bine întipărită ideea că măcar weekendul ar trebui să fie pentru făcut mișcare.

„Cel mai tare mă motivează când văd că sunt oameni care reușesc să practice alergarea, inclusiv pe distanțe inimaginabil de lungi, chiar și la 85Ă ani. Sportul frecvent îmbunătățește calitatea vieții, iar diferențele între un sedentar și un sportiv sunt imense în grupe înaintate de vârstă. Aș putea zice că alerg acum la 24 de ani pentru a putea să alerg și la 84”, spune Tudor Cardaș.

Pentru el, alergatul  e un mod de a se antrena și chiar a-și dezvolta rezistența și condiția fizică pentru a putea porni în aventuri montane.

„Cu cât alerg/ mă antrenez mai mult, cu atât aventurile pot fi mai lungi și mai dificile. Obiectivul principal este sa nu-mi pierd “setea” pentru astfel de aventuri, deci implicit să mențin alergatul o parte constantă din viața mea”.

Pe lângă alergat, tânărul își dorește să  învețe cât mai multe despre factorii majori care îi influențează și îi pot îmbunătăți antrenamentele precum: biomecanică, nutriție, somn, logistică.

„Într-un viitor, sper eu cât mai apropiat, să pot ajunge să ajut concret și corect alți oameni vor să afle cum să se antreneze”, a mai adaugat Tudor Cardaș.

În raportul anual Year In Sport: Trend Report, realizat în 2025 de Strava, o aplicație și platformă online de fitness, datele arată că alergatul rămâne activitatea principală pe care tinerii o prefer. Gen Z este cu 75% mai predispusă decât Gen X să afirme că principala motivație atunci cand vine vorba de mișcare este participarea la o cursă sau un eveniment.