Cum funcționează „corporatizarea” într-o industrie mai ales antreprenorială și de ce a ales grupul cu origini maghiare Hodler Capital să investească în companii românești?

Prin strategii de consolidare a pieței și în contextul unui schimb de generații cu provocări pentru mediul antreprenorial românesc, grupul cu origini maghiare Hodler Capital vizează poziționarea ca un jucător de top în sectorul avicol. Cum funcționează „corporatizarea” într-o industrie mai ales antreprenorială?

„Cred că există extrem de mult potențial în România în domeniul agricol și cel alimentar – cred că orice se produce local în România are un potențial foarte bun și este extrem de mult loc de dezvoltare. Unde avem import este loc pentru capacități de producție. Pe de altă parte, noi vorbim acum despre un schimb de generații, care oferă întotdeauna oportunități”, descrie Dénes Laczkó, CEO al Poultry Investment, felul în care grupul pe care îl reprezintă se poziționează la industria agro-alimentară românească.

Anul trecut, compania românească producătoare de carne de pasăre Oprea Avi Com, cu o istorie de 30 de ani pe piața locală, și holdingul de investiții în industria agricolă și alimentară Hodler Capital, cu sediul în Ungaria, au anunțat oficial un joint venture. Structura actuală a acționariatului este de 51% –  49%, procentul majoritar fiind deținut de Hodler Capital. Holdingul maghiar deține poziții de acționariat în peste 20 de companii din regiunea Europei Centrale și de Est, având o prezență importantă în agricultura românească prin traderul de cereale East Grain și producă­torul de integrație în agricultură, logistică, depozitare și trading de cereale (East Group), furaje (UBM Feed România). De ce orientarea înspre capacități de producție de carne de pui? Modelul de business al holdingului maghiar presupune acoperirea întregului lanț de producție, după cum explică Dénes Laczkó: de la furaje (UBM Feed este cea mai mare fabrică de furaje din țară din punctul de vedere al capacității) – până la magazine proprii (cele mai multe magazine ale Poultry Investment sunt în județul Mureș, dar mai au câteva și în județele limitrofe – Cluj, Harghita, Bistrița, Alba, Brașov).

Abator Codlea, județul Brașov

Până acum, Hodler Capital deținea traderul de cereale și un integrator – East Grain – care comercializează peste 600.000 de tone de cereale: „Practic modelul este ca în centrul Ardealului, în această zonă, să integrăm fermierii și să avem cerealele asigurate, atât pentru consum propriu, cât și pentru trading, fiind un jucător important în acest domeniu”.

Următorul element din lanț este fabrica de furaje – UBMFeed România – inaugurată în urmă cu patru ani, în 2019, și care este, potrivit lui Dénes Laczkó, cea mai mare fabrică independentă din punctul de vedere al capacității din țară. „Ne-am dat seama la un moment dat că este foarte frumos tradingul de cereale, dar trebuie să avem și valoare adăugată și atunci am mers la integrare în agricultură, pe de o parte, iar pe de altă parte, în pro­cesare, înființând fabrica de furaje, în parteneriat cu liderul pieței de furaje din Ungaria, deținem toate recordurile în ceea ce privește creșterea și nutriția animală: avem un avantaj competitiv foarte mare – am înființat fabrica cu care aproape că am atins capacitatea – în 2023 am ajuns la 150.000 de tone de furaj produs și vândut, iar în 2024 țintim 220.000 de tone, care este capacitatea fabricii, iar acum doi ani ne-am dat seama că este foarte frumos să avem tot lanțul de la cereale și până la furaje, dar ar cam trebui să intrăm și în zootehnie, să existe și un consumator de furaje, următoarea verigă în lanț”.

Oprea Avi Com este o companie cu o experiență de 30 de ani în creșterea puilor de carne, o afacere de familie construită și clădită de mai multe generații din familia Oprea pornind în județul Mureș, la Crăiești. Producătorul deține brandul Puiul de Crăiești, care reunește o gamă largă de sortimente de carne de pui, dezvoltând noi produse anual, inclusiv o gamă de produse de tip ‘’ready to eat’’.  60% din producția din județul Mureș se vinde sub brandul Puiul de Crăiești, care este brandul principal din portofoliu (alături de acesta, comercializează carne de pui și sub brandurile Puiul Secuiesc și Puișorul Avicod, cât și private label al marilor retaileri).

Astfel, de anul trecut, în lanț s-a alăturat oficial și Grupul Poultry Investment, în care una dintre părți este reprezentată de grupul Hodler Capital, iar acționarul minoritar este familia Oprea, fondatorul companiei Oprea Avicom și fondatorul brandului Puiul de Crăiești. Cunoscând foarte bine piața ca furnizor de furaje, reprezentanții grupului maghiar au decis să  folosească în avantajul lor tendințele de pe această piață: schimbul de generații, lucru general valabil în businessurile românești, prin care ștafeta se predă, iar acest lucru pare a fi o provocare ce generează schimbări masive.

Un alt aspect pe care l-au observat este că piața din România este foarte fragmentată – există câțiva producători mari, dar circa 50-60% din piață se împarte între producătorii mai mici. „Există, dacă nu mă înșel, 24 de abatoare de păsări în România, iar multe dintre acestea deservesc doar câteva județe – bineînțeles că nevoia și tendințele nu sunt acestea – nevoia retailerilor mari este să aibă un furnizor mare – pe plan național dacă se poate – unul stabil, care, și din punctul de vedere al calității, și al cantității, să fie stabil – și am observat și această tendință de consolidare a pieței.”

Ei previzionează ca în termen de doi ani să se desfășoare consolidarea pieței – în prezent acest proces fiind la început. Astfel, odată cu decizia de a intra pe această piață, din urmă cu doi ani, au achiziționat Avicod SA din Codlea, jud. Brașov (în vara anului 2022), precum și câteva active de la Sam Mills, în Satu Mare (fostul producător de carne Ave Impex), iar în 2023, la finalul trimestrului I, au intrat în acționariatul Oprea Avicom. „Cunoaștem familia Oprea de 20 de ani – ei au fost acționari și sunt acționari în fabrica de furaje – împreună avem un trecut comun și am decis să nu fim competitori pe piața avicolă – așa s-a creat un joint venture; noi am intrat în Oprea Avicom, iar ei au intrat în acționariatul grupului Poultry Investment.”

Abator Sânpaul, județul Mureș

Practic, Poultry Investment este o companie prezentă astăzi în trei județe – Satu Mare, Mureș și Brașov. „Avem capacitățile necesare pornind de la fabrica de furaje, care asigură cel mai impor­tant input și anume furajul; cu aceasta există o legătură directă și ca acționariat, între Poultry Investment și UBM – dar legătura mai sunt și eu – fiind CEO și la UBM Feed, și la Poultry Investment.  Cele două companii trăiesc în simbioză, având în vedere că furajul este cel mai important input, care asigură 50% din costurile cărnii de pui.” Astfel, în lanțul lor există fabrica de furaje – două ferme de reproducție, două stații de incubație, 13 ferme de creștere, două abatoare, cel din Sânpaul, județul Mureș, și unul în Codlea, județul Brașov, 40 de magazine proprii.

Modelul de integrare completă, pe care îl aplică și ei, poate fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor, oferind eficiență atât în materie de calitate, cât și de cantitate, observă CEO-ul. „Dacă vrem să încheiem un contract mai lung cu un retailer, știm că dacă am fixat prețul, putem să fixăm și inputurile, fiind vorba de producție proprie, iar acest avantaj oferă oarecum o stabilitate –  în plus, ce am învățat din ultimii ani este că nimic nu este sigur, pot exista volatilități extrem de mari, cum ar fi dublarea prețurilor în materie de cereale, pot veni foarte multe surprize, iar aceste lucruri pot fi controlate dacă avem producția internă. Nu mai vorbim despre epidemii în domeniu – biosecuritatea este crucială, lucrând cu cantități foarte mari de pui. Ca să existe stabilitate, tot ce înseamnă medicina veterinară trebuie să fie ținută sub control.” Ei au pariat astfel pe mode­lul de integrare totală – însă pe piață există și modelul unor abatoare mai mari care cumpără puii de pe piață de la fermieri independenți. „Noi suntem 100% integrați deocamdată, având planuri foarte mari de creștere pe viitor, probabil vom avea o soluție hibrid, în care să integrăm  șicâțiva fermieri, dar fermieri foarte apropiați, pentru care suntem furnizori de furaje; ne-am propus să lucrăm cu parteneri strategici.”

Ce urmează? Grupul Hodler are venituri de aproximativ 480 de milioane de euro – în total – dintre care UBM Feed Romania și Poultry Investment generează câte 60 de milioane de euro fiecare. „În 2024 va fi o creștere semnificativă în ambele businessuri – Poultry Investment va ajunge la peste 80 de milioane de euro. Am făcut câteva investiții, în valoare totală de 10 milioane de euro; după ce am făcut cele trei achiziții am început să investim, astfel că inaugurăm la începutul acestui an una dintre cele mai mari ferme de reproducție din țară, în județul Satu Mare, aceasta va fi și una dintre cele mai moderne; am mai modernizat ferme de reproducție și de creștere, am modernizat abatorul de la Codlea, care este un abator mai vechi, iar acolo am investit și am modernizat aducându-l la standardele noastre, acesta are acum și certificare IFS, care este importantă în domeniul nostru. Grupul Poultry Investment, în forma actuală, s-a născut la începutul anului 2023 – investiția inițială a familiei Oprea în înființarea abatorului de la Sânpaul a fost de 12 milioane de euro – iar în prezent ne concentrăm aici pe creșterea capacității acestei unități de producție.”

Ce urmează? Când au făcut joint venture-ul, primul lucru pe care l-au stabilit a fost o strategie pe cinci ani: „Avem un material de 150 de slide-uri, unde am precizat cu exactitate în următorii cinci ani unde și cât trebuie să investim pentru ca la finalul acestei perioade strategice să avem un jucător de top. Deși avem  un lanț integrat, întotdeauna pornim din piață și știm de ce are nevoie piața – de furnizori stabili, naționali, de carne de pui. Viitorul este retailul modern – vrem să clădim tot lanțul acesta încât să îi deservim pe ei foarte eficient”, spune CEO-ul Poultry Investment, fără să ofere detalii referitoare la poziția țintită în piața unde topul a rămas neschimbat de ani buni. Nu exclude însă posibilitatea expansiunii prin noi achiziții în continuare. „Ce am cumpărat până acum ne oferă o bază solidă – și locațiile sunt foarte bune, precum și capacitățile, dar urmărim oportunitățile și în materie de achiziții. În ultimii 30 de ani, nu prea s-a întâmplat nicio achiziție semnificativă în domeniul acesta – noi suntem primul grup internațional care a intrat în domeniul producției de carne de pui, suntem deocamdată singurii jucători internaționali. Nu excludem alt pas important.” Pentru anul în curs, și-au propus o triplare a volumelor: astfel că dacă anul acesta produc undeva la 25.000 de tone de carne de pui – (iar vechii jucători integrați, dacă i-am lua la un singur loc pe toți, atunci undeva la 19.000 de tone au produs), în 2024, planul lor pentru care au deja toate capacitățile existente, este de 35.000 de tone de pui. Și-au propus să continue și investițiile: „Este o perioadă foarte bună pentru investiții fiindcă apar fondurile europene, tot felul de alte fonduri – noi suntem categoria care oricum avea pregătite proiectele de investiție, dar momentul fiind unul foarte oportun, dacă apar aceste programe de finanțare atunci participăm.

Ferme Creștere Dumbrăvița, jud. Brașov

Știm în următorii ani, valoric, aș putea spune că în fiecare an vrem să investim zeci de milioane de euro.” În prezent, vând prin intermediul magazinelor proprii în zona Ardealului, în HoReCa; exporturile reprezintă sub 10% din vânzări și și-au propus ca în 2024 să crească acest procent la 20%, precum și în hipermarketuri precum Kaufland, Carrefour, Profi, Auchan –„Suntem în discuții cu majoritatea – obiectivul este să intrăm peste tot”. De asemenea, unul dintre obiectivele lor este popularizarea brandului fanion pentru compania din județul Mureș, respectiv brandul Puiul de Crăiești: „Vom investi foarte mult în marketing, avem o strategie în acest sens, vrem ca brandurile noastre să se dezvolte, în special brandul Puiul de Crăiești”.

Corporatizarea. Cum poți să integrezi un business românesc într-o structură corporatistă? „Nu e ușor, mai ales că și noi la nivel de grup am fost obișnuiți cu un număr mai redus de colegi – dacă luăm compania producătoare de furaje, depășim milionul de euro ca cifră de afaceri/angajat”, explică Dénes Laczkó. „Având trei companii achiziționate, prima dată am creat o structură organizațională comună – practic în 2023 aceasta a fost ținta, să creăm bazele pentru o creștere în anii următori, este un management comun și, bineînțeles, ne-am implicat și în cultura organizațională. Cred că transferul valorilor din companii se întâmplă cumva natural și firesc, metoda aceasta se transferă, nu se poate realiza forțat – noi încercăm să le arătăm colegilor prin puterea exemplului cum facem noi lucrurile. Partenerii noștri, familia Oprea, a creat un mediu foarte bun de lucru, foarte compatibil cu valorile noastre, altfel nici nu cred că s-ar fi putut face un joint venture.” De altfel, fiii fondatorilor sunt în continuare implicați în business: Emanuel Oprea este COO și răspunde de producție, iar Ovidiu Oprea este medic veterinar ca profesie și conduce tot ce înseamnă fermele de incubație, reproducție și creștere. Astfel, în joint venture, fiecare știe ce  are de făcut, potrivit CEO-ului: „Avem o afacere de familie cu 30 de ani istoric, care vine cu know-how-ul industrial, iar noi, ca Hodler, am venit cu know-how de management, cu network internațional și cu cealaltă parte a lanțului integrat – dincolo de aspectul acesta profesional, și valorile trebuie să se potrivească, altfel nu s-ar fi născut acest joint venture”.

Ca în cadrul oricărui grup internațional, un aspect important în dezvoltarea viitoare a noii entități ține de cultură organiz­a­ți­­o­nală. În Poultry Investment lucrează peste 800 de angajați, iar în fabrica de furaje lucrează 45 – fiind totul automatizat în cadrul acesteia. Compania are un birou central în Cluj, unde lucrează o echipă restrânsă, formată mai mult din managementul economic și financiar, precum și un birou în județul Mureș, unde lucrează alți colegi din conducere. „Cred că în prezent nu mai contează locul – unde te duci la birou. Eu personal, deși am un birou, cred că o zi în două săptămâni dacă sunt fizic în birou; la nivel de management, noi nu punem accent pe programul de lucru, nu angajăm un manager pentru o responsabilitate atât de mare de la 9 la 5. Când ne întreabă cineva la un interviu de angajare programul de lucru, deja eu îmi pierd încrederea.”

Mulți dintre angajații companiei sunt foarte tineri –  chiar și cei aflați în poziții de management – CEO-ul Poultry pentru investment are 35 de ani, de pildă, CFO-ul, 28 de ani, iar directorul de controlling, 26. „Avem mulți colegi mai în vârstă, foarte experi­mentați, dar oferim șansa și tinerilor și avem încredere în ei, așa cum și acționarii grupului au avut de exemplu încredere în mine, care n-am avut niciun fel de experiență în producția de furaje – de la zero am creat acest business și această investiție – așa avem și noi încredere în tineri.” „Pentru mine personal, de zece ori mai mult contează dorința de a face ceva și dorința de a învăța ceva decât CV-ul. Acel tânăr manager de top, într-o companie cu sute de angajați și manageri de level 2, 1, cu o vârstă foarte fragedă, cu siguranță că va greși, se lovește de probleme, dar trebuie să învețe pe propria piele.

NTV-ul – Net Present Value – considerăm că este mult mai mare pentru un tânăr în care noi credem; el apreciază această încredere și suntem mult mai dinamici. Ceea ce am putea spune, având și echipă de management relativ tânără, este că suntem mult mai dinamici decât media pieței, care cred că contează destul de mult în activitățile zilnice”, descrie el felul în care se poziționează față de noile generații de angajați. De altfel, încă de acum 15 ani, au decis să meargă proactiv către viitorii potențiali angajați – încă din perioada studiilor lor:  în urmă cu 15 ani, fondatorul grupului a înființat Business Consulting Club în cadrul Facultății de Științe Economice de la Cluj, unde, de altfel, l-a întâlnit și el pe acest om de afaceri.

Hodler Capital este un holding de investiții în industria agricolă și alimentară cu sediul în Budapesta, care deține poziții de acționariat în peste 20 de companii din regiunea Europei Centrale și de Est, având o prezență importantă în agricultura românească prin traderul de cereale East Grain și producătorul de furaje UBM Feed Romania. Prima investiție a grupului Hodler în domeniul avicol din România s-a realizat prin fondul privat de investiții, gestionat de Hodler Asset Management Ltd. în iulie 2021, prin preluarea integrala a acțiunilor companiei Avicod SA din județul Brașov. A doua investiție Poultry Integration Farms SRL a fost marcată în luna mai, 2022, prin preluarea activelor fostului producător Ave Impex din Satu Mare, de la Grupul Sam Mills. După cele două achiziții de pe piața locală, grupul a încheiat parteneriatul, un joint venture cu Oprea Avi Com. Noua entitate va deține integral lanțul vertical de producție – în acest parteneriat, companiile vor transforma constructive contribuția lor la industria de producatoare de carne de pasăre și vor reprezenta împreună o voce mai puternică.

Acum cinci ani, la rândul lui, Dénes Laczkó a înființat și el un Agro Consulting Club la USAMV Cluj: „Avem o viziune că vrem să fim unul dintre cei mai importanți jucători din agricultură și industria alimentară din Europa Centrală și de Est – dar suntem conștienți că nu putem face asta singuri, ci doar cu o echipă bună, așa că trebuie să câștigăm și viitori lideri în domeniul nostru”. În cadrul celor două programe, în fiecare an selectează studenți pe care îi aduc mai aproape de domeniu prin diferite activități – „nu sunt neapărat cei care învață bine și au note de 10, dar cei care vor să facă ceva în plus – din ambele facultăți alegem 15-20 de studenți, cu ei avem diverse activități de care ne ocupăm noi personal, conducerea companiilor”. Au însă parteneriate și cu alți antreprenori care îi primesc pe acești studenți pentru diferite tipuri de activități – cum ar fi cea de „shadowing”: „Le oferim studenților șansa de a vedea viața o zi din viața unui manager de top – de la cafeaua de dimineață până la încheierea programului și am ajuns ca pentru studenții noștri de la Facultatea Economică să avem și cămin propriu – ca să le oferim șansa să se implice și mai mult în activități. Ținta nu este neapărat să îi angajăm, deși la final foarte mulți ajung și la noi – dar nu au nicio obligație; chiar vrem să contribuim la dezvoltarea profesională și practică a studenților, cumva și eu înțelegând ce am primit: când am ieșit de la facultate, aveam și eu deja o experiență practică și aș vrea să oferim același lucru studenților”.

În timp ce la Facultatea de Științe Economice pregătirea este orientată înspre business, la USAMV Cluj este mai mult orientată înspre practică. Cât privește atractivitatea industriei cu care lucrează, din punctul de vedere al lui Dénes Laczkó, acesta este secundar, dacă mediul organizațional este unul bun, primitor, unde oamenii se simt bine, iar valorile lor sunt apreciate. „Că vindem telefoane mobile sau carne de pui, în cele din urmă este un produs, avem un sistem foarte bun de motivare – cred că trebuie inventate soluții ca să atragem tinerii.”

Cum devii dublu CEO la 35 de ani? „Eu am văzut tot timpul oportunitățile și probabil că mi s-au arătat și exemple locale – nu aveam de gând să plec – și aceasta este una dintre țintele noastre, să ținem tinerii acasă”, spune Dénes Laczkó, pe care am putea să îl numim dublu CEO, având în vedere că în prezent intră în responsabilitatea lui coordonarea a două dintre companiile din grupul Hodler Capital – alături de Poultry Investment, conduce și UBM Feed.

Este originar din Gheorgheni, județul Harghita, și a studiat managementul la Facultatea de Științe Economice Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, pe care l-a completat cu un program masteral în domeniul financiar. Încă din perioada liceului a lucrat însă la companii locale și a fost atras de oportunitățile din mediul de afaceri: „Încă din timpul liceului făceam web design, materiale promoționale – cumva am avut tot timpul spiritul antreprenorial – apoi, imediat după liceu, am început universitatea”.

După absolvire, în paralel cu masterul, a început să lucreze în domeniul pieselor auto, în cadrul unei companii de distribuție de anvelope. „Am lucrat acolo ca analist financiar, iar după jumătate de an am devenit director de controlling și am avut ocazia să văd cum se face trecerea unei companii fără structuri sofisticate de mana­gement, fără cifre și analize; apoi am trecut la partea comercială și am condus o divizie – compania avea sediul în Târgu-Mureș, dar sediul central în București, așa că m-am mutat în București.

A lucrat în domeniul pieselor auto timp de cinci ani, apoi s-a mutat la Cluj, unde a devenit parte a echipei Hodler Group. „Acolo am început cu înființarea unei divizii, care astăzi este o companie separată în grup, partea de distribuție de inputuri agricole și, în paralel au venit, odată cu creșterea activității grupului, și alte provocări – înfiin­țarea fabricii de furaje de la zero, alte investiții greenfield baze de cereale – am gestionat aceste lucruri și astăzi mă ocup de conducerea UBM Feed România care este un producător important de furaje, în plus, provocarea aceasta de a intra pe piața agricolă tot pe mine a căzut, așa că eu conduc și Poultry Investment – dublu CEO. Aceste două companii sunt foarte strict legate, așa că este eficient să văd ce se întâmplă în ambele companii.”

Chiar dacă mediul în care a ales să își dezvolte cariera nu este unul antreprenorial, spune că se bucură de încrederea acționarilor: „Avem un climat în care toți dintre managerii din companiile noastre se gândesc la dezvoltare și vor să contribuie la dezvoltarea grupului – nu suntem o corporație mare în care să priim din afară șabloanele – noi venim cu idei, inclusiv legate de dezvolta­rea greenfield sau de achiziții – și noi învățăm practic din mers domeniile.”   

Ferma de reproducție rase grele Botiz, jud. Satu Mare

3 întrebări și răspunsuri din interviul cu Dénes Laczkó, CEO al Poultry Investment

Cum vedeți poziția României în industria agro-alimentară europeană?

România este un exportator de materii prime și un importator de valoare adăugată. Această narativă este destul de des întâlnită pe piață, iar noi am văzut acest lucru deja când am investit în fabrica de furaje – când am observat că România exportă zeci de milioane de tone de cereale, deși este unul dintre principalii producători de porumb, pe locul patru în grâu, principalul exportator de floarea soarelui. În același timp, înainte să avem fabrica, noi importam furajul din Ungaria până în mijlocul țării astfel că 400 – 500 de kilometri plimbam marfa – or,  nu mai există așa ceva în Europa: erau cazuri când au ajuns cheltuielile de logistică la 15% din valoarea furajului – care este 50% ca element de cost din carnea de pui, de exemplu. De asemenea, România se numără printre cele mai ieftine țări din Europa în materie de producție de carne de pui, doar Polonia are astăzi carne mai ieftină decât noi – așadar este loc din perspectiva geografiei și pieței de materii prime.

Dacă privim din direcția cealaltă – și anume a consumului – și acolo suntem încă rămași în urmă: În Europa, un cetățean consumă, în medie, 28 de kilograme de carne de pui, suntem consumatori de carne roșie, porcul fiind undeva la 35 de kilograme. În Europa, media este la peste 32 de kilograme, dar nu trebuie să mergem deja foarte departe – în Ungaria este de 33 de kilograme. Aici vedem o oportunitate: o carne mai sănătoasă, cea mai ieftină sursă de proteine și carne pentru oameni. În Statele Unite, consumul total de carne este de 120 de kilograme, comparativ cu noi, care, în total, consumăm 76 de kilograme de carne într-un an. Eu cred că asta vine odată cu dezvoltarea piețelor, cu puterea de consum, dacă mergem mai departe, pe lângă carnea crudă, apar și alte segmente interesante, cum ar fi faptul că tinerii nu iubesc neapărat să gătească acasă sau stilul de viață nu le permite acest lucru – suntem pregătiți și pentru aceste tendințe, avem și o gamă ready to eat – la o scară destul de mică acum – dar suntem pregătiți pentru acest segment. Vedem un potențial foarte mare și ca țară, ca poziție, dar și ca piață de consum.

Se vede criza prin prisma consumului de carne?

Da, oarecum, în ultimii doi trei ani, aproape la fiecare jumătate de an ne-a lovit câte o criză: pandemia, care a afectat consumul și lanțul de aprovizionare, criza energetică, inflația, impactul finanțărilor, toate acestea se văd; finanțarea este mult mai scumpă, puterea de consum este afectată, este mult mai sensibilă la preț și vedem oarecum un schimb în sortimente, în modul de consum – de exemplu reducerea valorii coșului de cumpărături, migrarea către produse mai ieftine: în loc de piept de pui dezosat, oamenii cumpără pulpe de pui de exemplu, iar aceste lucruri se văd și în cifrele noastre și, discutând și cu alți producători, și ei văd asta; ne pregătim pentru o poveste care va fi de durată și pe termen foarte lung – eu sunt aproape convins că vor exista provocări și în anii următori.

Unde ajung studenții cu care lucrați?

Foarte mulți studenți, dacă vorbim despre științe economice, de exemplu, au parte de o provocare când vine vorba despre alegerea primului loc de muncă – foarte mulți nu au șansa să cunoască domeniile; noi le oferim șansa să vadă ce presupune munca în anumite domenii și să întâlnească  persoane care pot fi exemple de viață pentru ei. 100% dintre studenții noștri, după ce termină facultatea, imediat se angajează, iar 60% dintre ei sunt middle manageri – dar și foarte mulți top manageri undeva în lume.