Cum facem orașele mai prietenoase cu oamenii?

Orașele trebuie construite pentru oameni, nu pentru mașini, spune urbanistul Lior Steinberg. În opinia sa, orașele trebuie reorganizate astfel încât prioritatea să devină oamenii.  Trebuie create rețele de piste de biciclete sigure, să fie îmbunătățit transportul public și să fie introduse zone fără mașini în centrul orașelor. Pentru a realiza acest lucru, trebuie construite așezări cu utilizare mixtă, care să reducă necesitatea călătoriilor lungi.

De departe, cred că cea mai mare problemă cu care se confruntă orașele – și care afectează locul în care oamenii aleg să locuiască și chiar modul în care votează – este lipsa de locuințe la prețuri accesibile. Orașele sunt populare pentru că oferă oportunități extraordinare: locuri de muncă, de întâlnire, de vizitare și o viață de calitate. Dar din cauza acestei popularități și a faptului că nu am construit suficiente locuințe, prețul locuințelor crește vertiginos”, este de părere urbanistul Lior Steinberg, co-fondator al Humankind, o agenție dedicată schimbărilor urbane, cu sediul la Rotterdam. Construim prea încet și nu suficient, iar cartierele pe care le construim nu sunt grozave.

Creăm cartiere rezidențiale cu o densitate scăzută a populației și zone industriale întinse, ceea ce duce la dependența de mașini pe scară largă. „În loc să avem mai multe locuințe, avem mai multe blocaje în trafic și mai multă poluare a aerului. Prin urmare, trebuie să ne dublăm eforturile pentru a construi orașe în moduri care știm că funcționează: locuințele nu ar trebui să fie izolate, ci integrate cu magazine, servicii și spații publice care fac viața mai plăcută”, spune urbanistul olandez. Străzile ar trebui să fie pline de viață, sigure, circulabile și ușor de parcurs cu bicicleta. Este dificil de realizat, deoarece este mai complicat decât să construiești doar case izolate, dar este singura cale de urmat, punctează Lior Steinberg.

În opinia sa, în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă, nordul și vestul Europei sunt în frunte. Acestea au investit masiv în transportul public, mersul pe bicicletă și pe jos. Ele construiesc noi cartiere care reflectă aceste priorități. „Dar nu trebuie să ne uităm doar la nordul și vestul Europei. Orașele din sudul Europei fac și ele lucruri extraordinare. Barcelona, de exemplu, a creat Superblocks, care promovează mersul pe jos, îmbunătățesc spațiile publice și reduc utilizarea mașinilor”, punctează urbanistul olandez. Tot el adaugă că și Europa Centrală și de Est are, de asemenea, câteva exemple excelente de dezvoltare urbană durabilă: multe orașe din întreaga lume ar trebui să fie invidioase pe sistemele de transport public din Varșovia, Budapesta și Praga. „Așadar, putem învăța de la orașele din nord, vest, sud și est.”

Întrebat care este orașul său preferat, spune că nu poate indica o anume urbe – „a întreba un urbanist care este orașul său preferat este ca și cum i-ai cere unui părinte să își aleagă copilul preferat! Există atât de multe lucruri pe care le iubesc la diferite orașe, iar din fiecare învăț și mă inspir. Un oraș care mi-a schimbat modul de a privi orașele este Groningen, din nordul Țărilor de Jos.” Concret, Groningen i-a arătat că un oraș de 200.000 de locuitori, mai mic decât Galațiul, poate deveni cu adevărat un loc agreabil pentru locuit și vibrant. Înainte să se mute la Groningen, povestește el, credea că doar orașele mari îl pot emoționa. Dar traiul în acest oraș mic i-a schimbat părerea. „Mi-a arătat că, prin proiectarea unui oraș cu străzi pe care se poate merge pe jos și pe care se poate merge cu bicicleta, cu spații publice minunate și cu multe opțiuni pentru ca întreprinderile să prospere, se poate crea un loc plăcut în care să trăiești.”

Cât privește țările și orașele care iau măsuri eficiente pentru o dezvoltare sau modificare urbană care pun oamenii pe primul loc, urbanistul olandez dă exemplul capitalei Franței. Parisul are acum peste 1.100 km de piste pentru biciclete, față de doar 200 km în 2001. Aproximativ 30% din călătoriile localnicilor din Paris sunt efectuate cu bicicleta, față de 5% în 2019. Între 2001-2018, călătoriile cu mașina în oraș au scăzut cu 60%.

„Cu proiectul nostru Happy Streets din Rotterdam, am reușit să transformăm peste noapte mai multe străzi din oraș și să introducem noi piste de biciclete și spații publice mai bune. Ideea a fost simplă: în loc să așteptăm o renovare de amploare, am vopsit pistele de biciclete cu o culoare galbenă”, afirmă Lior Steinberg. În plus, au fost înlocuite locurile de parcare cu spații verzi unde oamenii pot sta și se pot relaxa. Și a măsurat, împreună cu universitatea locală, efectele asupra străzii. Deloc surprinzător, străzile au devenit mult mai frumoase și mai sigure atunci când au fost introduse pistele pentru biciclete, iar proprietarii de magazine păreau să fie mulțumiți de schimbare.

Acesta este un bun exemplu, spune urbanistul olandez, că schimbările urbane se pot întâmpla foarte repede – „în Rotterdam, am reușit să transformăm o stradă în câteva zile. Din punct de vedere fizic, nu durează atât de mult pentru a face schimbarea. Ai putea construi o pistă pentru biciclete peste noapte. Efectele, desigur, durează mai mult – oamenii au nevoie de timp pentru a se obișnui cu noua dinamică de pe străzi, dar schimbarea fizică în sine se poate face rapid. Evident, nu puteți construi o stație de metrou peste noapte, dar cu siguranță puteți crea străzi fără mașini și prietenoase cu bicicleta într-un timp foarte scurt.”

Străzile ar trebui să fie pline de viață, sigure, circulabile și ușor de parcurs cu bicicleta. Este dificil de realizat, deoarece este mai complicat decât să construiești doar case izolate, dar este singura cale de urmat.

Lior Steinberg, urbanist și co-fondator al Humankind

Fiecare proiect de modificare urbană, spune Lior Steinberg, este diferit, deoarece orașele sunt „atât de complicate și diverse. Dar dacă vorbim despre ceva precum reproiectarea unei străzi sau a unei piețe, de obicei se începe cu o formă de participare a cetățenilor – întrebându-i pe oamenii care locuiesc și vizitează zona ce doresc de la acest spațiu. De aici, se iau în considerare lecțiile învățate și diferitele agende care intră în joc, cum ar fi nevoia de îmbunătățire a drenajului apei, mai multă verdeață sau siguranța traficului. Apoi le combinați cu nevoile locuitorilor pentru a schița un nou viitor pentru zonă. Odată ce aveți planul, trebuie să îl prezentați diferitelor părți interesate și să obțineți acceptul acestora.” În următoarea fază, se trece la proiectarea detaliată și tehnică, implicând ingineri, arhitecți, specialiști juridici și nu numai. În cele din urmă, demarează construcția. Un alt factor important în aceste proiecte este bugetul. „Aspectul financiar este adesea un punct de plecare cheie – de câți bani dispuneți pentru a face schimbarea? Într-un fel, este ca și cum ați construi o casă: mai întâi, vă gândiți la ceea ce aveți nevoie, apoi faceți o schiță, contactați persoanele potrivite și supravegheați întotdeauna bugetul.”

Cât privește părerea sa despre orașele din România, spune că a fost o singură dată în România și a vizitat doar Bucureștiul, timp de câteva zile și i-a plăcut foarte mult. Dar ceea ce i s-a părut interesant a fost că mulți localnici îl tot întrebau: „Ce faci în București?”; ei susțineau că alte părți ale României sunt mult mai frumoase. „De obicei, atunci când vizitezi o capitală, oamenii nu te încurajează să explorezi și alte părți. Sunt atât de mândri de propriul lor oraș. Dar în București a fost diferit. Așa că sper să am ocazia să vizitez și alte orașe din România în curând”, conchide Lior Steinberg.   

CARTE DE VIZITĂ

1. Lior Steinberg este urbanist și co-fondator al Humankind, o agenție dedicată schimbărilor urbane, cu sediul la Rotterdam (Olanda).

2. Spune despre sine că ajută orașele să privească dincolo de funcționalitate și să planifice spații urbane care îi fac pe oameni să zâmbească. Toate proiectele pe care le derulează au un singur lucru în comun: creează orașe care pun oamenii pe primul loc.

3. Fiind un entuziast al lui Jane Jacobs și fan al spațiilor publice deosebite, Lior are misiunea de a îmbunătăți viața oamenilor care locuiesc la oraș, punând accentul pe intervențiile locale inovatoare și pe includerea locuitorilor în planificarea urbană.