Cum facem din agricultura românească o multinațională?
Pentru agricultori, pentru cei care au afaceri în agrobusiness, cea mai mare problemă nu este seceta, ci faptul că găsesc foarte greu oameni cu care să lucreze, iar tinerii, cei care trebuie să ducă mai departe businessul, nu sunt deloc…
Pentru agricultori, pentru cei care au afaceri în agrobusiness, cea mai mare problemă nu este seceta, ci faptul că găsesc foarte greu oameni cu care să lucreze, iar tinerii, cei care trebuie să ducă mai departe businessul, nu sunt deloc interesați de acest sector și de aceea fug din zonele rurale către zonele urbane.
E mai bine să stai la Starbucks pe terasă cu un caffe latte în față, lucrând la un laptop, decât să te trezești dimineața și să te duci pe câmp, în cizme, ca să te uiți la porumb și în zare, pe cer, după ploaie.
La ZF Agropower 2021, Nina Gheorghiță, acționar și director tehnic al companiei Triagroexim, o afacere de familie pornită în 2011, a declarat: Astăzi, percepția oamenilor cu privire la agricultură este rămasă cu mulți ani în urmă, agricultura nu mai este o îndeletnicire, este o știință, și să produci hrană sănătoasă pentru societate este la fel de onorabil ca și când tratezi un om de o boală. Ea spune că ruptura produsă între 1990 și 2000, când liceele agricole au început să rămână fără elevi, se vede în prezent, când nu mai avem tehnicieni și mecanizatori.” Alina Crețu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România, spune că în 2020, dintre toate CV-urile pe care le-a primit, cel mai bun a fost al unui tânăr student din Franța.
Irina Florea, administratorul companiei Agrovision, spune că anul trecut nu a primit niciun CV de la vreun tânăr absolvent, dar în schimb a primit cereri de la zilieri care înainte lucrau în străinătate. Agricultura are nevoie de forță de muncă specializată, pentru că nu putem să dăm utilaje care costă între 250.000 și 500.000 de euro pe mâna unor angajați care nu au capacitatea de a le utiliza”, menționează Alina Crețu.
Emilia Gillard, administrator la Colina Verde, spune că ar trebui să învățăm din exemple de la nivel european ce ar trebui să facem ca să avem forță de muncă calificată în agricultură.
Mihai Mirițescu, director la Saaten Union, o companie care produce hibrizi pentru cereale, spune: Fermele noastre devin din ce în ce mai specializate și avem nevoie de oameni bine pregătiți. Inclusiv managementul trebuie făcut pe elemente foarte clare, bine stipulate în tehnologie, pentru că fără ele agricultura românească nu va ajunge la standardele europene. În zece ani, femierii profesioniști vor deveni mai performanți și nu vor face rabat de la tehnologie și de la dotare tehnică.”
Saaten Union, parte a unui grup german, are 100 de angajați în România, unde face cercetare: Se găsesc foarte greu persoane care să lucreze în acest domeniu, noi încercăm să luăm tineri de pe băncile facultății și să-i învățăm la fața locului. Dar cercetarea nu este un domeniu prea atractiv, iar tinerii se uită să-și facă propriul business.”
Pe lângă tractoriști, mecanizatori, ingineri, companiile agricole încep să aibă nevoie și de softiști, de programatori, de IT-iști, având în vedere că acest domeniu devine din ce în ce mai tehnologizat și digital.
Agricultura plânge după oameni, după tineri. Dar unde se duc ei?
Conform unui studiu BestJobs, a doua companie de recrutare online de pe piață, 56% dintre români ar vrea să lucreze într-o companie privată, dar să fie mare, de preferat o multinațională. 33% dintre români vor să lucreze la stat, iar ce rămâne, în companii antreprenoriale românești.
Domeniile cele mai căutate sunt administrativ și BPO (20%), marketing și comunicare (16%), resurse umane (15%), sănătate, logistică, financiar-contabil, IT, retail, consultanță și transport (9%).
Deci românii vor să lucreze la multinaționale, la birou, jobul să fie stabil, adică sigur, să aibă oportunități de promovare, inclusiv la nivel internațional.
Domeniul agricol nu prea figurează în topul dorințelor românilor. De unde și frustrarea companiilor care operează în agricultură că nu găsesc oameni, că acest sector nu reprezintă o opțiune pentru tineri, care preferă clădirile de birouri sau munca în format hibrid, în fața unui laptop cu internet de mare viteză.
Așa că întrebarea este: Cum devine agricultura românească o multinațională, acolo unde românii vor să lucreze?
cristian.hostiuc@zf.ro