Cum evoluează cererea și oferta de muncitori asiatici pe piața locală a muncii

♦ Cresc cererile pentru bone, menajere, asistenți, șoferi, grădinari și îngrijitori, dar și pentru personal înalt calificat, cu studii înalte.

Motivul care stă în spatele creșterii cererii de muncitori asiatici pe piața locală – este vorba despre cei care au rămas fără job în urma crizei, dar care nu au plecat, dar și despre alții ce pot veni – este, spun specialiștii din piața de profil, stabilitatea contractuală și posi­bi­litatea managerilor de a se baza pe forța de muncă din Asia, pe termen lung.

Cererea de muncitori asiatici pe piața locală a muncii începe să crească în această perioadă, în special pentru categoria de muncitori necalificați, precum bone, asistenți, șoferi, grădinari și îngrijitori pentru persoane bolnave sau pentru vârstnici, dar există în continuare și cerere de personal înalt calificat, cu studii superioare, din țările non-ue, susțin reprezentanții agențiilor de plasare de muncă.

„Am observat o creștere a cererilor de angajare pentru segmentul de per­so­nal domestic: bone, menajere, asistenți, șo­feri, grădinari și îngrijitori bol­navi sau vârst­nici. Pentru restul categoriilor putem nota o ușoară scă­dere com­pa­rativ cu o perioadă similară a anului tre­cut de exemplu, iar odată cu ins­taurarea mă­surilor de relaxare în special pentru zona HoReCa, am în­cheiat deja con­trac­te noi pentru re­cru­tarea forței de mun­că în restaurante și hoteluri“, a spus Yosef Gavriel Peisakh, general mana­ger al agenției de plasare de forță de muncă Work From Asia pentru ZF.

Motivul care stă în spatele creșterii cererii de muncitori asiatici pe piața locală este stabilitatea contractuală și posibilitatea managerilor de a se baza pe forța de muncă din Asia pe termen lung față de un procent mare de mi­gra­re a lucrătorilor români, mai ales pentru locurile de muncă grea, cum ar fi do­meniul serviciilor de curățenie, sortare, ambalare și manipulare, spune el.

Deși starea de urgență a blocat cererea pentru muncitori asiatici pe piața locală, situația s-a schimbat după relaxarea măsurilor impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19. 

„Imediat după declanșarea stării de urgență am observat un blocaj al solicitărilor. Pentru o scurtă perioadă de timp Work From Asia nu a mai înregistrat cereri noi, însă lucrurile aveau să se schimbe în curând, pentru că treptat, de la o săptămână la alta situația s-a ameliorat, iar nevoia de personal asiatic s-a făcut din nou simțită“, explică Yosef Gavriel Peisakh. 

Work From Asia aduce forță de muncă din țări precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India și Bangladesh și pentru domenii precum construcții, agricultură și zootehnie, confecțiile textile și HoReCa.

Elena Antoneac, head of operations în Nestlers Group, companie care oferă servicii de imigrare și mobilitate globală, subliniază și nevoia de personal înalt calificat în această perioadă și afirmă că multe proiecte au fost oprite în perioada aceasta când consulatele României nu sunt deschise și nu se pot da avize de muncă.

„Noi suntem pe segmentul de high­ly skilled, ne ocupăm în general de in­gi­neri, de personal înalt calificat, cu stu­dii înalte și vin pe poziții middle și top ma­na­gement în companii. În martie, apri­lie, mai, precum și în continuare con­sul­atele României nu sunt deschise, nu s-au putut da avize de muncă, s-au pu­tut ob­ține doar autorizații de muncă, prin ur­mare în cele 3-4 luni s-au produs de­ze­chi­libre serioase pentru că Ro­mâ­nia are ne­voie de personal înalt cali­ficat în IT, te­lecomunicații, research and de­ve­lop­ment, se caută talente în con­ti­nua­re. În lu­nile acestea s-au pus foarte mul­te pro­iec­te pe hold din cauza fap­tu­lui că au fost închise consulatele Ro­mâ­niei și nu s-a putut obține vizele de mun­că pen­tru re­sursele care deser­vesc de mul­te ori pro­iecte stra­te­gice în com­pa­nii. Pentru pos­turile înalt ca­li­ficate este ne­voie acer­bă de personal în foarte mul­te do­me­­nii“, a spus Elena Antoneac pen­tru ZF.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că numărul celor care s-au întors în țară de pe 23 februarie până la începutul lunii mai a fost de aproape 1,3 milioane de oameni, dintre care a apreciat că circa 750.000 își vor căuta un loc de muncă.

Elena Antoneac spune că cei care s-au întors acum în țară nu vor acoperi nevoia de personal înalt calificat.

„Chiar dacă s-au întors românii din afară, nu este vorba neapărat de cei care au plecat să lucreze în zona de IT în Germania, nu s-au întors aceia. Bătălia pentru talente continuă“, crede ea.

România a atras în prima jumătate a anului 2019 peste 11.000 de cetățeni din afara spațiului european, care au venit în România să lucreze. Cei mai mulți au venit din Vietnam (peste 2.000), dar și din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal și India, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În 2018, numărul de avize de muncă eliberate de IGI a fost de puțin sub 11.000. 

Pentru anul 2020 a fost stabilit un contingent de 30.000 de lucrători străini nou – admiși pe piața forței de muncă din România, care este similar celui din anul 2019, când contingentul inițial de 20.000 de lucrători a fost suplimentat cu 10.000.