Cum era lumea acum 20 de ani văzută prin coperțile Business Magazin?
951 este ediția BUSINESS Magazin pe care o răsfoiți acum, după (aproape) 20 de ani de activitate a revistei. Sunt cele mai noi pagini din cele în jur de 70.000 unde am scris despre istoria de business a României, pornind…
951 este ediția BUSINESS Magazin pe care o răsfoiți acum, după (aproape) 20 de ani de activitate a revistei. Sunt cele mai noi pagini din cele în jur de 70.000 unde am scris despre istoria de business a României, pornind de la un deziderat ambițios: „Vom face cea mai bună revistă de business!” (Laurențiu Ispir, redactorul-șef de atunci al revistei).
Vă mulțumim că ne citiți în continuare și, celor mai mulți dintre voi, că avem ce scrie datorită vouă. Ne găsiți în continuare pe print, unde apărem, cu stoicism, săptămână de săptămână, dar și în anuarele noastre, pe site-ul BUSINESS Magazin (și pe toate canalele adiacente acestuia), în cadrul evenimentelor – fizice și online – la emisiuni și întâlniri de business față în față!
2007


125/2007

În 2007, BUSINESS Magazin scria despre universul low-cost, creionat între două lumi. De o parte erau companii care se încăpățânau să facă imposibilul: să livreze un produs sau un serviciu la fel de bun ca al concurenței, dar mult mai ieftin. De cealaltă parte aveam consumatori care se încăpățânau să vrea imposibilul: și calitate bună, și prețuri mici în același timp. Rezultatul e o evadare din realitatea obișnuită a pieței – un fel de lume ideală, unde cei ce nu-și pot permite să cumpere ceva scump îl au la dispoziție ieftin, iar cei ce-și pot permite să cheltuiască oricât se bucură de niște prețuri reduse. Piața de low-cost din România este în continuare dominată de companii străine care au venit în România în ultimii 20 de ani, oferind servicii – în special în domeniul aviației (companiile low-cost), al comerțului (magazinele cu discount) sau al mobilei, dar și modele low-cost pentru producția auto sau pentru serviciile financiare.
2008


178/2008

Deschiderea celui mai mare mall din România în primăvara anului 2008 – Băneasa Shopping City – îl aducea în atenție pe Gabriel Puiu Popoviciu. Ne întrebam de atunci cum a reușit discretul om de afaceri să construiască un imperiu estimat la câteva miliarde de euro. Numele lui Puiu Popoviciu este legat de multe afaceri, chiar și de începuturile Ikea în România, retailerul suedez fiind prezent local inițial în sistem de franciză, pentru ca apoi să intre direct. Totuși, cel mai cunoscut proiect al lui Popoviciu și al partenerului său de afaceri, Radu Dimofte, rămâne și acum complexul comercial Băneasa, ancorat de Băneasa Shopping City.
2010


298/2010

Într-o analiză SWOT a României (o metodă de analiză folosită pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările unei organizații, unui proiect sau unei strategii; numele provine de la inițialele termenilor din limba engleză), BUSINESS Magazin observa că România se afla nu numai la intersecția marilor rute comerciale dintre Asia și Europa, ci și între marile rute mondiale ale banilor. Pentru următorii ani, analiștii vorbeau despre schimbări de direcție ale marilor fluxuri investiționale, de apariția unor noi „aspiratoare” de bani, altele decât marile economii occidentale, cele mai favorizate până acum. Ce oferă România pentru a atrage investiții în prezent? Răspunsurile oferite atunci sunt cât se poate de actuale și acum.
2012

2013


410/2013
La începutul anului 2013, BUSINESS Magazin constata că cea mai mare companie din România nu era înregistrată la Registrul Comerțului: avea peste 50.000 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari, la vremea aceea. Era vorba despre freelancerii care lucrează pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate colțurile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele obținute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing se traduc într-un salariu comparabil cu al unui executiv de multinațională, de câteva zeci de mii de dolari anual. Iar valorile au continuat să crească de la an la an.
2014


2017 – 613/2017

Statisticile arată că millennialii nu au cunoștințele necesare de educație financiară pentru a-și putea gestiona cu abilitate o viață independentă, dar în același timp sunt îngrijorați de viitor, cu toate că dau mai mulți bani pe cafea decât economisesc pentru pensie – era una dintre primele analize din lunga serie ce a urmat, în BUSINESS Magazin și nu numai, pe tema „Ce fac millennialii cu banii și de ce ar trebui să se gândească la pensie?”. „Tinerii ar trebui să se gândească că la un moment dat nu vor mai fi tineri”, răspundea atunci Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, întrebat care este primul lucru la care tinerii ar trebui să se gândească înainte de a investi pe bursă. Poate părea un truism, însă este o realitate la care foarte puțini tineri se gândesc în continuare.